Povestile de succes ale muzicii
Înapoi la: Emisiuni
Dialog cu Constantin Bogdănaș
- vioara întâi a Cvartetului „Enescu”
(I)
Publicat: Duminică, 7 Februarie 2010
, ora 10.30
Constantin Bogdănaș, Florin Szigeti, Dan Iarca și Dorel Fodoreanu
– prima formulă de succes a Cvartetului „Enescu”
, printre cele mai valoroase formații camerale pe care le-a dat muzica românească vreodată. A apărut la mijlocul anilor 1970 din entuziasmul unor excelenți studenți ai Conservatorului bucureștean care aveau în comun, între altele, și o atitudine „contra curentului” – pentru că și atunci, în România, împlinirea muzicală însemna să fii solist și nu să faci muzică de cameră.
În 1979, la scurt timp de la înființare cei patru au părăsit România stabilindu-se la Paris, unde și-au câștigat renumele internațional, așa cu îl știm astăzi. În 1977 s-a numărat printre formațiile laureate ale Concursului de la Evian iar în 1981 câștiga Marele Premiu la Concursul Internațional de Muzică de Cameră de la Paris. De asemenea, deține Marele Premiu al Discului ce i-a fost, în 1988, de Academia „Charles Cros”. Cvartetul s-a numit, succesiv, „Athenaeum”, „Athenaeum Enesco” pentru a deveni în ultimii ani, pur și simplu „Enescu”.
Ne-am propus să aducem mai aproape de dvs. istoria Cvartetului „Enescu”, să încercăm să înțelegem cum a ajuns ceea ce reprezintă astăzi, ce a însemnat pierderea lui Dan Iarca și venirea, în anul 2002, a violistului Vladimir Mendelssohn – despre acestea și despre multe altele, în discuția cu Constantin Bogdănaș, vioara întâi a Cvartetului „Enescu”, în seria „Poveștile de succes ale muzicii”; prima parte – duminică, 7 februarie, ora 10 și 30 de minute, numai la Radio România Muzical.
– prima formulă de succes a Cvartetului „Enescu”
, printre cele mai valoroase formații camerale pe care le-a dat muzica românească vreodată. A apărut la mijlocul anilor 1970 din entuziasmul unor excelenți studenți ai Conservatorului bucureștean care aveau în comun, între altele, și o atitudine „contra curentului” – pentru că și atunci, în România, împlinirea muzicală însemna să fii solist și nu să faci muzică de cameră.
În 1979, la scurt timp de la înființare cei patru au părăsit România stabilindu-se la Paris, unde și-au câștigat renumele internațional, așa cu îl știm astăzi. În 1977 s-a numărat printre formațiile laureate ale Concursului de la Evian iar în 1981 câștiga Marele Premiu la Concursul Internațional de Muzică de Cameră de la Paris. De asemenea, deține Marele Premiu al Discului ce i-a fost, în 1988, de Academia „Charles Cros”. Cvartetul s-a numit, succesiv, „Athenaeum”, „Athenaeum Enesco” pentru a deveni în ultimii ani, pur și simplu „Enescu”.
Ne-am propus să aducem mai aproape de dvs. istoria Cvartetului „Enescu”, să încercăm să înțelegem cum a ajuns ceea ce reprezintă astăzi, ce a însemnat pierderea lui Dan Iarca și venirea, în anul 2002, a violistului Vladimir Mendelssohn – despre acestea și despre multe altele, în discuția cu Constantin Bogdănaș, vioara întâi a Cvartetului „Enescu”, în seria „Poveștile de succes ale muzicii”; prima parte – duminică, 7 februarie, ora 10 și 30 de minute, numai la Radio România Muzical.