Camera albastră cu Cristian Măcelaru Înapoi la: Emisiuni

Camera albastră cu dirijorul Cristian Măcelaru

Publicat: Luni, 12 Februarie 2024 , ora 18.15

Marele compozitor american George Gershwin se spune că a fost la Paris să învețe compoziția. Și, întâlnindu-se cu Ravel, îi spune: "Vreau să învăț de la tine să compun!" Și Maurice Ravel îl întreabă: "Dar tu câți bani faci de pe urma compozițiilor tale?" Și Gershwin îi spune. Iar Ravel îi spune: "Aaa, se pare că eu ar trebui să studiez cu tine."

George Gershwin, cunoscut în primul rând pentru cântecele pe care le-a scris, are o compoziție pentru pian și orchestră care se numește "Rhapsody in blue". În acest an, sărbătorim o sută de ani de la crearea acestei compoziții. Dar este o altă poveste... înainte ca ea să fie compusă, Gershwin a trecut printr-un moment în care nu mai putea să compună. Era acest blocaj mental care se întâmplă câteodată unui compozitor.

Când am fost să dirijez acum zece ani în Chautauqua, care este un festival de vară în Statele Unite, a venit o doamnă la mine (foarte în vârstă) și mi-a spus: "Acum 90 de ani eram aici și, pe această scenă, a venit George Gershwin și ne-a interpretat o compoziție care l-a ajutat pe el să treacă de acest blocaj mental." Și m-a întrebat: "Știi care a fost compoziția?" Și i-am spus: "Nu știu." Mi-a spus: "A fost Rhapsody in blue."

El, trecând prin acest blocaj, a ieșit din oraș, s-a dus în Chautauqua care este în jurul unui lac extraordinar și acolo a stat toată vara ca să poată să revină la compoziție. Iar la sfârșitul verii a început să pună primele note la această Rhapsody in blue, care a devenit una dintre compozițiile preferate pentru tot publicul de pe tot globul.

Această compoziție aduce elemente de jazz, aduce elemente în orchestră care nu se mai întâlniseră până atunci. Nu este un concert, chiar dacă are un solist, ci este o rapsodie, pentru că nu are forma unui concert. De aceea solistul, care este pianul, prezintă temele muzicale, iar orchestra comentează exact cum într-un big band de jazz există un solist, iar apoi există un refren, există o frază muzicală iar ceilalți comentează pe acea frază muzicală care a fost spusă. De aceea este o rapsodie și nu este un concert. Dar este o compoziție iubită de toată lumea.