Orchestra Europeană de Tineret este unul dintre cele mai interesante şi renumite ansambluri din care fac parte muzicieni din întreaga Europă. De aproximativ zece ani şi muzicieni români fac parte din acest ansamblu, muzicieni, studenţi şi elevi ai diferitelor centre muzicale din ţara noastră. Din 2013, Marshall Marcus este directorul executiv al acestui ansamblu. Orchestra Europeană de Tineret a susţinut în 9 mai 2014 la Londra, în Saint James Square, concertul tradiţional dedicat Zilei Europei.

Domnule Marshall Marcus, de un an şi jumătate sunteţi directorul Orchestrei Europene de Tineret. Am dori să ne dezvăluiţi câteva dintre obiectivele acestui ansamblu, câteva dintre proiecte.

Orchestra a fost înfiinţată în anul 1976 de Lionel şi Joy Bryer - doi oameni extraordinari, care au colaborat cu primul ministru al Marii Britanii la acea vreme, Edward Heath. Era momentul când Marea Britanie intra în Piaţa Comună. Atunci s-a decis înfiinţarea unei orchestre cu cei mai buni şi talentaţi muzicieni din ţările membre ale Pieţei Comune, premergătoare Uniunii Europene.

Activitatea acesteia a început cu un dirijor fantastic, Claudio Abaddo, care, din păcate, ne-a părăsit cu câteva luni în urmă. Între 1976 şi 2014, am avut trei importanţi dirijori, Claudio Abbado, Bernard Haitink şi astăzi, Vladimir Ashkenazy. O listă de dirijori deosebiţi.

Astăzi, Orchestra Europeană de Tineret are membri din întreaga Uniune. Anual, petrecem câte cinci luni pentru audiţii în fiecare din cele 28 de ţări membre. La finalul turneului de audiţii anunţăm componenţa orchestrei. Avem 120-130 de membri plini şi alte rezerve. Scopul nostru este să reunim pe cei mai talentaţi muzicieni din Uniunea Europeană, cu vârste până la 25 de ani. Majoritatea au vârsta între 19 şi 25 de ani.

Orchestra are o serie de obiective. În primul rând, să realizăm o importantă comunitate muzicală, o importantă orchestră. Urmărim să relevăm idealurile care constituie pilonii Uniunii Europene. După cel de-al doilea război mondial a apărut ideea că împreună, uniţi, putem realiza lucruri importante şi nu unii împotriva celorlalţi. Avem şi un motto: "Unitate în diversitate". Întotdeauna trebuie să avem respect pentru identitate şi valorile culturale muzicale ale fiecărei ţări şi să le aducem împreună.

În România aveţi o incredibil de bogată tradiţie. Toate celelalte ţări ar trebui să se întâlnească cu muzicieni români, să înveţe despre cultura română, aşa după cum şi alţii ne pot spune poveştile lor. Acesta ar fi fundalul pe care am construit orchestra. În 38 de ani, orchestra a fost invitată în foarte multe ţări, pe diferite continente, în Europa, în Statele Unite ale Americii, America de Sud, China. În martie 2014 ne-am făcut debutul în Asia Mică, în Abu Dhabi, în cadrul Festivalului Artelor. Suntem acum pregătiţi pentru noi proiecte.

Ce înseamnă pentru tinerii muzicieni să facă parte dintr-o asemenea comunitate artistică şi pentru cât timp pot fi ei membri ai acestui ansamblu?

În fiecare an avem audiţii. Dacă reuşeşti, devii membru pentru o stagiune. Dacă doreşti să continui trebuie din nou să te prezinţi la selecţie. Fiecare muzician poate fi trei-patru ani succesiv membru al orchestrei. Pentru noi este important să menţinem un număr de tineri deoarece avem un stil propriu muzical, un stil aş spune, al casei şi atunci continuitatea este determinantă. Cu un an şi jumătate în urmă am devenit director al acestei orchestre şi am descoperit lucruri foarte atractive. Pe de-o parte toţi membrii sunt muzicieni foarte buni. Altfel nu ar fi trecut probele audiţiei, iar de pe altă parte, există un spirit generos de familie. Când îi vezi pe tinerii instrumentişti împreună, îţi dai seama că un lucru important se petrece în această comunitate: comunicarea, dialogul. Aici învaţă multe lucruri pe plan muzical: cum să repete cu un mare dirijor, cu un mare solist. Dar învaţă şi cum să se deschidă, cum să perceapă cultura celorlalţi. Anul trecut am participat la o discuţie între un muzician din Estonia, care venea dintr-un mic orăşel şi tineri din Lisabona, o distanţă de jumătate de continent între ei, mii de kilometri, culturi diferite, climă diferită, istorie diferită şi care îşi împărtăşeau ideile. Repetiţiile împreună, desfăşurarea vieţii zilnice împreună, vizionatul unui film, cred că sunt căi importante care deschid ochii unii altor asupra unei lumi mai vaste, mai complexe. Toţi avem nevoie de comunicare şi să ne înţelegem unii pe alţii. Această reuniune a tinerilor muzicieni din întreaga Europă le oferă oportunitatea să înveţe lucruri despre restul lumii şi despre ei înşişi.

Cred că astfel aţi creat satul global al lui Alvin Toffler.

Aveţi dreptate. Nu am utilizat niciodată această paradigmă. Cred că noi aici creăm satul european, cu o deschidere mondială.

Care sunt proiectele repertoriale şi de turnee pentru această stagiune?

La Londra, începem repetiţiile pentru următorul nostru concert, care este vineri, 9 mai, Ziua Europei şi adesea noi susţinem concerte în această zi. Concertul este la Londra, la Center James Square, în colaborare cu Centrul European de Operă şi realizăm un program, să spunem, de inspiraţie greacă, deoarece Grecia deţine preşedinţia Uniunii Europene şi de asemenea ne pregătim pentru proiectul nostru important, turneul de vară, care începe la mijlocul lunii iulie şi se încheie la finalul lunii august. Este cel mai lung moment, în care membrii orchestrei sunt împreună.

Lansăm un nou parteneriat, cu o localitate aflată în afara Vienei, Grafenegg. Va fi un nou campus european muzical, definit ca centru al tinerilor muzicieni şi al artei lor. Aici vom aduce nu numai Orchestra Europeană de Tineret, dar şi o altă orchestră, cu muzicieni din estul Europei, de la diverse conservatoare. Şi România va fi una dintre ţările participante la acest proiect. Se va constitui şi un alt ansamblu, cu instrumentişti mai tineri. Dorim să le arătăm ce înseamnă să fim împreună. Avem unele concerte în care cele două ansambluri se vor afla pe aceeaşi scenă.

Orchestra principală repetă pentru a realiza un program fantastic. La vară, îl avem pe Semyon Bychkov ca dirijor. El a propus Simfonia a IV-a de Dmitri Şostakovici, Simfonia lui Luciano Berio şi Concertul pentru vioară şi orchestră de Max Bruch, Vilde Frang solistă. Acesta este programul pentru prima jumătate a verii. Vom cânta în Grafenegg, în Germania, în Bolzano, Italia. Pe 5 august ne vom afla la Londra, în cadrul Festivalul Proms. Va fi o transmisiune directă internaţională, valabilă şi pentru România. În partea a doua a verii vom colabora cu dirijorul Vasily Petrenko şi cu pianistul din Macedonia, Trpceski, cu un program total diferit, Bernstein - Suita de dansuri din West Side Story, Gershwin - Rhapsody in blue, Prokofiev - Romeo şi Julieta, o nouă piesă a lui Jorg Widmann, Con brio şi o altă piesă, în primă audiţie absolută semnată John Adams. În 24 august ne vom afla la Concertgebouw, Amsterdam, unde anual susţinem concerte.

Între timp avem o rezidenţă la Grafenegg, dar şi una la Bolzano, unde vom începe noi proiecte de atragere a publicului, unul intitulat Spazio classic. Instrumentiştii se vor afla într-o încăpere media şi vor interpreta lucrări camerale, pentru un număr limitat de auditori. Dacă vă veţi plimba prin Bolzano veţi observa aceste neobişnuite încăperi, iar dacă doriţi, puteţi intra să-i ascultaţi, să le puneţi întrebări, să dialogaţi cu tinerii muzicieni. Aceasta face parte dintr-un proiect, în care ne dorim să avem un nou auditoriu, apropiat de muzica clasică.

În Grafenegg vom realiza concerte, noaptea târziu, concerte informale, în cadrul cărora publicul va adresa întrebări muzicienilor. Începem campusul muzical în 26 iulie, cu un concert în castelul din Grafenegg. Muzicienii vor interpreta opusuri camerale, în diferite spaţii ale castelului, iar melomanii îşi vor alege locul unde vor să se ducă în plimbarea lor. Va fi precum te-ai duce într-o expoziţie, admiri diverse tablouri. Publicul nu va fi doar într-un singur loc. Va alege ce să asculte. Multe astfel de proiecte dorim să le lansăm în această vară, noi modalităţi de atragere a publicului. Vom avea concertele noastre ordinare în Grafenegg, în Londra şi Amsterdam.

Dar proiecte editoriale aveţi incluse în agenda orchestrei?

Vom înregistra concertul de Ziua Europei, dar vor exista şi altele. Anul acesta ne concentrăm asupra înregistrărilor pe care le putem online pe internet. Multe dintre realizările noastre pot fi utilizate, publicate în reţelele media de socializare. Spre sfârşitul anului acesta sau la sfârşitul anului viitor sper să puteţi accesa canalul nostru de Youtube, unde veţi găsi toate concertele noastre, concerte mai puţin obişnuite.