Şapte decenii de carieră dirijorală sună deja impresionant; dacă răsfoim însă lista podiumurilor unde a concertat sau afişele teatrelor de operă unde a condus spectacole, atunci avem toate motivele de a fi cu adevărat copleşiţi de realizările lui Georges Pretre, maestrul care s-a stins din viaţă în 4 ianuarie, la 92 de ani. In octombrie trecut s-a aflat pe scena de la Musikverein din Viena (unde a dirijat şi celebrele Concerte de Anul Nou ale Filarmonicii din capitala Austriei în 2008 şi 2010); mergând destul de greu, uşor nesigur - chiar dacă se sprijinea în baston - Georges Pretre a evidenţiat cu grijă intervenţiile solistice ale instrumentiştilor Orchestrei Simfonice din Viena - un colectiv alături de care s-a aflat cu regularitate mai bine de o jumătate de veac, neacceptând titulatura de "Director Muzical", ci doar pe cea de "Principal Dirijor Oaspete".

De fapt nu s-a lăsat "legat" prin asemenea angajamente nici în relaţia sa cu alte instituţii muzicale din lume, cu atât mai mult în acest caz, unde exista - după cum spunea Maestrul - "o adevărată poveste de dragoste". Ascultând acel ultim concert, nu îţi vine să crezi că în faţa ansamblului se afla, pe scaun, un om de…92 de ani, al cărui chip şi siluetă tradau fragilitatea vârstei, dar a cărui voinţă dirijorală, dublată de ştiinţa şi patosul trăirii muzical, reliefau întreaga prestanţă şi vigoare a ARTISTULUI! Ce spirit beethovenian: într-adevăr "furtună şi avânt", forţă şi dinamism… Georges Pretre găsea în Muzică puterea, precum miticul Atlas în contactul său cu pământul!