Bine v-am regăsit! Sper că vă amintiţi, vorbim despre genul cvartetului de coarde la Joseph Haydn.

După perioada anilor 1769-1722, în care a lucrat intens în acest gen, culminând cu ciclul op.22, despre care am vorbit în ediţia precedentă, Haydn nu a mai scris cvartete de coarde timp de aproape un deceniu. În perioada respectivă, energiile compozitoruluiau fost îndreptate asupra operei. Când Haydn a scris un nou set de cvartete de coarde, în 1781, a spus că acestea "sunt compuse într-un mod cu totul nou, special".

Cel puţin unul dintre Cvartetele op.33 s-a cântat de Crăciun în 1781 în apartamentului vienez al Marelui Duce Paul al Rusiei, devenit apoi Ţarul Paul I, aflat în vizită. Haydn a dedicat apoi ciclul marelui Duce, de aici provenind şi titlul de Cvartete ruse asociat opusului 33.

A fost, la începutul rubricii, prima parte din Cvartetul op.33 nr.2 în Mi bemol major iar acum vă propun partea a IV-a din acelaşi cvartet, o tarantella care păcăleşte ascultătorul, determinându-l să se întrebe dacă lucrarea se termină sau nu.

Cvartetul op.33 nr.3 de Haydn are, în opinia criticilor muzicali, una dintre cele mai fermecătoare deschideri din toată muzica lui Haydn. Iar în prima parte, Vivace assai din Cvartetul care încheie opusul 33 din creaţia lui Haydn, nr.6 în Re major, se simt ecouri mozartiene.

Ghidul melomanului începător, în final, cu ultimele pagini din Cvartetul op.33 nr.6 de Haydn. Pe data viitoare, în lumea sonoră a aceluiaşi mare compozitor din perioada clasicismului muzical!