Bun găsit! Călătoria noastră muzicală în lumea tonalităţilor continuă! Dacă data trecută am vorbit despre Fa major, ajungem astăzi la relativa sa minoră. Pentru a o afla, trebuie să coborâm o terţă mică de la tonica fa - adică re. Re minor este aşadar relativa tonalităţii Fa major - vă reaminesc ce înţelegem prin relativă - are acelaşi material sonor dar mod diferit - una este majoră, cealală minoră. Tonalităţile relative au aceeaşi armură, în acest caz si bemol.

Aţi ascultat în deschiderea rubricii, un fragment din Arta fugii de Johann Sebastian Bach, în interpretarea ansamblului vocal The Swingle Singers, iar acum, din perioada clasicismului muzical, vă ofer câteva momente muzicale din cunoscutul Concert nr.20 pentru pian şi orchestră în re minor de Mozart.

Iar acum, tot din perioada clasică, un fragment din partea I a Simfoniei a 9-a de Beethoven, scrisă tot în tonalitatea re minor.

Din epoca romantismului muzical, ascultaţi începutul Concertului pentru vioară şi orchestră, scris de Sibelius în tonalitatea re minor.

Şi Concertul nr.3 pentru pian şi orchestră de Serghei Rahmaninov este scris în tonalitatea re minor.

Atât pentru astăzi, pe data viitoare, aşa cum v-aţi obişnuit, în lumea unei alte tonalităţi!