Născut în 1930, la Râşnov, într-o comunitate de etnie germană stabilită în Transilvania din secolul XII, Erich Bergel și-a moştenit talentul muzical de la tatăl său, învăţător, profesor de muzică, bun violonist şi un apreciat dirijor de cor. Încă din copilărie a urmat studii de vioară, violoncel, flaut, trompetă, chitară, pian şi orgă, ca şi cei trei fraţi ai săi. Destinul avea să îl aducă în faţa profesorului Kurt Mild, cel care l-a instruit timp de doisprezece ani. Erich Bergel a devenit astfel un instrumentist de excepţie, apoi, sub îndrumarea dirijorului Antonin Ciolan, la Conservatorul din Cluj - un maestru al baghetei.

Pentru că a dirijat în vremea regimului comunist oratorii şi simfonii considerate a fi «mistice», cum ar fi «Creaţiunea» de Haydn, Erich Bergel a fost exmatriculat, apoi a suferit ani de anchete, lagăre şi închisori. A fost graţiat doar după o lungă perioadă de muncă forţată la Periprava şi 4 ani de detenție la Jilava, Codlea şi Oradea.

Invitat în Germania chiar de Herbert von Karajan, Erich Bergel a reușit să evadeze din sinistra "epocă de aur" şi astfel începe o extraordinară carieră internaţională, dublată din 1979 de o activitate pedagogică la Academia de Arte din Berlinul de Vest, acolo unde a predat dirijatul și educație orchestrală.

De notat că între 1966 și 1971 a fost dirijor al Filarmonicii din Cluj, iar în perioada 1989-1994 Erich Bergel a fost dirijor principal al Orchestrei Societății Simfonice din Budapesta.