Arhivă : Recomandări Înapoi

'Zilele Dochiei'; primăvara în folclorul muzical românesc - Muzici tradiționale, 1 martie 2015

Publicat: vineri, 20 Februarie 2015 , ora 11.03

Odată cu începutul Postului Mare, cântecele și, mai ales, jocurile satului au amuțit. De acum și până în duminica Sfintelor Paști, în lumea tradițională românească vor stăpâni obiceiurile care marchează un nou ciclu al vieții, numit de etnologi și "Anul Nou de primăvară". Datinile acestei perioade calendaristice semnifică trecerea dintre anotimpuri, purificarea prin post, împrospătarea firii și debutul muncilor agricole. Mai puțin bogate în expresii muzicale (și aflate astăzi într-o circulație restrânsă), categoriile folclorice integrate obiceiurilor de primăvară transmit, prin sensibilitatea și spiritualitatea proprii poporului român, bucuria pentru reînvierea naturii, pentru comuniunea cu aceasta, pentru dragoste și iubire.

Uneori, Lăsatul secului și sosirea primăverii erau anunțate, în anumite zone, prin focuri cu rol protector. Alteori, sunetele buciumului, ale tulnicului sau ale cimpoiului erau cele care alungau iarna și întâmpinau noul anotimp. În ediția din 1 martie ne vom imagina aceste ipostaze sonore ascultând semnale de tulnic și bucium, amintindu-ne de sunetul inconfundabil al doinelor cântate din frunză dar și de câteva piese din repertoriul pastoral, căci începutul primăverii coincide și cu pregătirea oilor pentru a fi pornite în munte, eveniment care va avea loc ceva mai târziu, în jurul sărbătorii de Sângeorz. Până atunci însă, oierii își îngrijesc mieii fătați în miez de iarnă, își pregătesc uneltele și instrumentarul acestei ocupații și... își mai încearcă fluierele, cu gândul la vara ce va sosi.

Tematica anotimpurilor este legată și de repertoriul cântecelor despre viteji. Toamna, atunci când codrul își leapădă frunza, haiducii se ascundeau prin sate, iar odată cu sosirea primăverii și înfrunzirea pădurilor, ei se adunau, își reînnoiau jurămintele, își curățau armele și se reîntorceau în desișul ocrotitor al pădurilor. Multe dintre cântecele și doinele "de haiducie" sunt construite pe baza acestor motive epice. Ele sunt întregite, sub aspect tematic, cu cele de dragoste, căci primăvara aduce, după trecerea sărbătorii "Dragobetelui" și începutul Postului Mare, suficiente motive pentru cântarea iubirii, pentru exprimarea nostalgiei și a dorului față de ființa iubită.

Vă invit, așadar, de mărțișor, să ascultăm câteva crâmpeie ale repertoriului tradițional dedicat sosirii primăverii și să redescoperim, împreună, universul fascinant al culturii orale românești, duminică, 1 martie 2015, de la ora 19.00, la emisiunea "Muzici tradiționale".

dr. Constantin Secară,
etnomuzicolog