ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel, marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Se întâmplă la Radio România Înapoi

Centenarul Unirii Basarabiei cu România la Teatrul Național Radiofonic

Bookmark and Share
Publicat: joi, 15 Martie 2018 , ora 10.38
Teatrul Național Radiofonic - Radio România organizează luni, 19 martie, de la ora 16:00, la Ramada Bucharest Majestic Hotel, Sala I. L. Caragiale, audiția cu public a spectacolelor de teatru-document dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu România: Lumină pentru Basarabia și 27 martie 1918 - Întoarcerea acasă, producții ale Teatrului Național Radiofonic, prezentate în premieră absolută, în cadrul proiectului Biografii, memorii. Intrarea este liberă.

Regia artistică: Petru Hadârcă. Scenariu de Mariana Onceanu. Adaptarea radiofonică: Magda Duțu și Ion Costin Manoliu. Cu mărturia lui Anton Crihan, deputat în Sfatul Țării. Versuri de Andrei Ciurunga rostite de Mihai Bica. Interpretare vocală și improvizații muzicale: Nadia Trohin. Muzică originală, interpretare vocală și instrumentală: Adrian Naidin.

În distribuție: Ion Caramitru, Adrian Păduraru, Mircea Constantinescu, Constantin Florescu, Mihai Bica, Orodel Olaru, Marcelo Cobzariu, Ion Arcudeanu, Silviu Oltean, Rodica Mandache, Daniel Tudorică, Annemary Ziegler, Alexandru Nedelcu, Tania Popa, Nadia Trohin, Petru Hadârcă, Ion Costin Manoliu, Stelică Muscalu.Regia de montaj: Dana Lupu și Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactori: Magda Duțu și Ion Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.

Spectacolele vor fi difuzate la Radio România Actualități, luni, 26 martie și marți, 27 martie, de la ora 23:05 și la Radio România Cultural, marți 27 martie, în intervalul 19:00 - 21:00, în seria Biografii, memorii.

Scenariile, alcătuite în urma unei documentări ample și riguroase, sunt semnate de jurnalista Mariana Onceanu de la Chișinău. Informațiile și personajele - personalitățile vremii cu o contribuție hotărâtoare la Actul Unirii, corespund întocmai realității. Procesele verbale ale Ședințelor Sfatului Țării, ediție îngrijită de istoricul Ion Țurcanu, Studii istorice de Iurie Colesnic, articole din presa timpului și memoriile înfăptuitorilor Unirii au fost sursele de informație și suportul documentar. Spectacolele valorifică mărturia înregistrată a doctorului Anton Crihan, deputat în Sfatul Țării.

Primul spectacol - Lumină pentru Basarabia, reface drumul premergător înființării Sfatului Țării. Mai bine de 100 de ani, începând cu 1812 - anul în care Basarabia a fost ruptă din trupul Moldovei și incorporată Imperiului Țarist - românii dintre Prut și Nistru au fost supuși prin școală, biserică și presă, ideologiei imperiale rusești, de renegare a propriilor rădăcini etnice și culturale. În toamna lui 1917 revoluția bolșevică duce la prăbușirea Imperiului Țarist. Basarabia, situată în apropierea imediată a frontului, se afla în calea grupurilor de soldați demobilizați și a dezertorilor. În această stare de incertitudine, câteva personalități ale momentului - Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan și Ion Inculeț, organizează soldații moldoveni și intelectualitatea românească a orașelor și satelor, în vederea pregătirii opiniei publice și a oamenilor politici pentru unirea Basarabiei cu România.

Spectacolul 27 martie 1918 - Întoarcerea acasă prezintă contextul istoric în care s-a votat Actul Unirii. Spre uimirea actorilor politici din România și străinătate, basarabenii sunt primii români din provinciile vremelnic înstrăinate care votează Actul Unirii cu România. În centrul evenimentelor a fost Sfatul Țării, instituție legislativă formată în mod democratic la Chișinău. Confruntările și dezbaterile de idei se desfășurau în atmosfera turbulentă a revoluției bolșevice și a primului război mondial, în condiții de anarhie politică. Soarta teritoriului dintre Nistru și Prut a fost determinată de voința și implicarea unor patrioți români: Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Buzdugan, Ion Inculeț, Vasile Stroescu, Paul Gore, Vladimir Herța, Elena Alistar, Anton Crihan.