Regia artistică: Petru Hadârcă. Scenariu de Mariana Onceanu. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu şi Ion Costin Manoliu. Cu mărturia lui Anton Crihan, deputat în Sfatul Ţării. Versuri de Andrei Ciurunga rostite de Mihai Bica. Interpretare vocală şi improvizaţii muzicale: Nadia Trohin. Muzică originală, interpretare vocală şi instrumentală: Adrian Naidin.

În distribuţie: Ion Caramitru, Adrian Păduraru, Mircea Constantinescu, Constantin Florescu, Mihai Bica, Orodel Olaru, Marcelo Cobzariu, Ion Arcudeanu, Silviu Oltean, Rodica Mandache, Daniel Tudorică, Annemary Ziegler, Alexandru Nedelcu, Tania Popa, Nadia Trohin, Petru Hadârcă, Ion Costin Manoliu, Stelică Muscalu.Regia de montaj: Dana Lupu şi Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactori: Magda Duţu şi Ion Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

Spectacolele vor fi difuzate la Radio România Actualităţi, luni, 26 martie şi marţi, 27 martie, de la ora 23:05 şi la Radio România Cultural, marţi 27 martie, în intervalul 19:00 - 21:00, în seria Biografii, memorii.

Scenariile, alcătuite în urma unei documentări ample şi riguroase, sunt semnate de jurnalista Mariana Onceanu de la Chişinău. Informaţiile şi personajele - personalităţile vremii cu o contribuţie hotărâtoare la Actul Unirii, corespund întocmai realităţii. Procesele verbale ale Şedinţelor Sfatului Ţării, ediţie îngrijită de istoricul Ion Ţurcanu, Studii istorice de Iurie Colesnic, articole din presa timpului şi memoriile înfăptuitorilor Unirii au fost sursele de informaţie şi suportul documentar. Spectacolele valorifică mărturia înregistrată a doctorului Anton Crihan, deputat în Sfatul Ţării.

Primul spectacol - Lumină pentru Basarabia, reface drumul premergător înfiinţării Sfatului Ţării. Mai bine de 100 de ani, începând cu 1812 - anul în care Basarabia a fost ruptă din trupul Moldovei şi incorporată Imperiului Ţarist - românii dintre Prut şi Nistru au fost supuşi prin şcoală, biserică şi presă, ideologiei imperiale ruseşti, de renegare a propriilor rădăcini etnice şi culturale. În toamna lui 1917 revoluţia bolşevică duce la prăbuşirea Imperiului Ţarist. Basarabia, situată în apropierea imediată a frontului, se afla în calea grupurilor de soldaţi demobilizaţi şi a dezertorilor. În această stare de incertitudine, câteva personalităţi ale momentului - Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan şi Ion Inculeţ, organizează soldaţii moldoveni şi intelectualitatea românească a oraşelor şi satelor, în vederea pregătirii opiniei publice şi a oamenilor politici pentru unirea Basarabiei cu România.

Spectacolul 27 martie 1918 - Întoarcerea acasă prezintă contextul istoric în care s-a votat Actul Unirii. Spre uimirea actorilor politici din România şi străinătate, basarabenii sunt primii români din provinciile vremelnic înstrăinate care votează Actul Unirii cu România. În centrul evenimentelor a fost Sfatul Ţării, instituţie legislativă formată în mod democratic la Chişinău. Confruntările şi dezbaterile de idei se desfăşurau în atmosfera turbulentă a revoluţiei bolşevice şi a primului război mondial, în condiţii de anarhie politică. Soarta teritoriului dintre Nistru şi Prut a fost determinată de voinţa şi implicarea unor patrioţi români: Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Buzdugan, Ion Inculeţ, Vasile Stroescu, Paul Gore, Vladimir Herţa, Elena Alistar, Anton Crihan.