ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel, marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Se întâmplă la Radio România Înapoi

Se vor schimba multe, 'dar radioul va fi tot aici'

Bookmark and Share
Publicat: miercuri, 8 Iulie 2015 , ora 11.02

Gândiți-vă, pentru o clipă, că prima dată s-a emis în unde herziene la sfârșitul secolului XIX. Prin 1920 au apărut primele posturi de radio, erau radiodifuzori broadcasters. Abia în 1933 a apărut FM-ul, cam în același timp cu televiziunea.

Au trecut, apoi, aproape 70 de ani și, în numai șase ani din urmă, au apărut Google, Facebook, Twitter, noile platforme de comunicare, care par să concureze acum media clasice. Astăzi folosim telefoane inteligente ca să ascultăm radio sau să urmărim televiziunea.

Citim bloguri și tweeturi, pentru reacții rapide, uneori. Utilizatorii obișnuiți joacă rol de citizen journalism, pentru a-și transmite unii altora noutăți. Și așteptăm să se răspândească ceasurile inteligente, care ne vor servi în același scop, până la următoarea descoperire revoluționară în tehnica pentru comunicații. Ce loc ocupă în această lume nouă radioul, radioul public, și televiziunea, desigur?


AUDIO: Documentar ABU Media 2020. Realizator: Simina Botar.

Pentru a găsi răspuns la aceste întrebări și la multe altele care reies de aici, s-au reunit la București radiodifuzori, oameni de radio și televiziune, oameni cu experiență extraordinară de management și/sau jurnalism, de pe patru continente: Europa, Asia, America și Australia.

A fost inițiativa Societății Române de Radiodifuziune să reunească la București cea mai mare uniune de radiodifuzori, Uniunea Audiovizualului din zona Asia-Pacific, ABU, cu peste 270 de membri din aproape 70 de țări și o audiență de peste 4 miliarde de oameni și cu un extraordinar potențial de inovare tehnică în domeniu, cu radiodifuzori europeni din Uniunea Europeană a Radiodifuziunii și Televiziunii, cu americani și australieni. A fost pentru prima dată cândABU a ieșit din limitele sale geografice. Și a făcut-o ca să vină la București. De ce?

Dr. Javad Mottaghi, Secretarul General al ABU: Radio România a realizat un rol foarte important, ca punte care face legătura între Vest și Est. Cu tipul de cultură pe care îl simt aici, cu tipul de ospitalitate și de cultură socială pe care o văd în România, și sunt familiar cu cultura României, România este o oportunitate foarte bună, este o foarte bună platformă pentru a crea puntea necesară pentru depășirea diferențelor dintre Vest și Est.

Și este ceea ce a reușit România, să dau un exemplu, acum doi ani, când Radio România a devenit membru al Asociației Audiovizualului din Asia-Pacific, prea puțini știau ce este Radio România, ce faceți voi și ce tip de activități oferiți publicului. Într-o perioadă scurtă, de numai doi ani, datorită implicării în câteva activități din Asia, Radio România a devenit o fereastră, prin care România este văzută de diferite țări.

Anul trecut, orchestra dumneavoastră simfonică a avut două concerte în Malaysia, cu ocazia Forumului Mondial al Copilului, pentru un auditoriu de 20 - 30 de milioane de ascultători. Ce oportunitate mai bună poate fi pentru ca România să fie văzută de pe cealaltă parte a globului? Aceasta este însă și o fereastră de oportunitate pentru ca publicul de afară să își împărășească experiența cu publicul român, prin intermediul Radio România.

Mai multe stiri, interviuri si informatii despre conferinta ABU Media 2020 de la Bucuresti gasiti pe portalul nostru special.

Realizator: Într-una din pauzele conferinței, Giacomo Ghisani, noul director adjunct al Secretariatului pentru Comunicare al Vaticanului, ne spunea.

Giacomo Ghisani: Prin organizarea acestei conferințe ați reușit foarte bine să deveniți o punte între culturi și zone geografice și geopolitice diferite. Este pentru prima dată când particip la un eveniment co-organizat de Asian Broadcasting Union și știu foarte bine că acest lucru a fost posibil datorită determinării Radio România, care a devenit promotor al acestei întâlniri între culturi și, indirect, între popoare, pentru că noi, în calitate de servicii publice de radio și televiziune, avem într-un fel ambiția de a ne reprezenta propriile identități naționale și propriul public.

Realizator: Radiodifuzori publici se vor redenumi în curând, cel puțin în Europa, media publice, nu fără regeret, pentru că li se pare că se omit astfel părți din istoria și meritele radioului. Care este situația în piața media acum o definește Ovidiu Miculescu, Președintele-Director General al Societății Române de Radiodifuziune.

Ovidiu Miculescu: Unu, tehnologia a luat-o înaintea conținutului și trebuie să ne adaptăm toți la această explozie de tehnologie, pentru că, dacă nu, vor apărea probleme.

Doi, în multe părți din lume industria de media a înțeles că trebuie să facă corp comun ca să se apere împotriva giganților globali gen Facebook, Netflix, Youtube sau Google, și pentru asta trebuie performat și trebuie găsite soluții.

Și, trei, cred că, în pofida tuturor acestor performanțe tehnice, spiritul televiziunii și al radioului este pe mâini bune. Adică majoritatea vorbitorilor, și sunt oameni cu experiență extraordinari, oameni care conduc organizații, oameni care au o viață lungă în media, toți, direct sau printre rânduri, au exprimat acest lucru, indiferent de cât de puternic este asaltul tehnologiei, spiritul radioului și al televiziunii este pe mâini bune.

Realizator: Cu alte cuvinte, observa Alessandra Paradisi, de la RAI din Italia: "Trebuie să ne reinventăm".

Alessandra Paradisi: Ceea ce ne demonstrează astăzi piața este importanța conținutului, care trebuie agreeat, pentru a fi prezentat ca o ofertă interesantă pentru public. Ceea ce am încercat să pun în evidență la această conferință este importanța de a avea ca obiectiv cetățenii, nu consumatorii, și cred că aceste este avantajul competitiv pe care îl putem avea noi, radiourile și televiziunile. Și dacă vrem să garantăm un viitor democratic țărilor noastre, atunci trebuie să contăm pe plurarismul vocilor.

Riscul acestor provocări tehnologice este apariția unor noi mari operatori în această competiție, operatori care ar putea deveni un fel de oligarhi și care ar putea constrânge piața la o logică ce nu este în interesul cetățenilor.

Realizator: Ne reinventăm, dar păstrăm totdeauna în atenție câteva obligații vitale ale radioului.

Toshiyuki Sato, Inc International, Japonia: Radioul îți dă doar un fel de imagine audio. Sunt reglementări ale structurilor doar pentru televiziuni și pentru radiouri. Dar, o dată cu apariția internetului, cred că lucrurile evoluează.

Acestea reprezintă un mixt și cred că va face marea diferența, dar, încă, în perioada de criză, cum a fost cutremurul din Japonia în anul 2011, oamenii au urmărit radioul. Radioul este simplu, dar încă are putere, în special în situații dificile.

Dacă oamenii nu ascultă radioul în mod cotidian, ei nu vor fi atenți când ceva se întâmplă, de aceea și noi și dumneavoastră, ca radiodifuzori, trebuie să ne menținem audiența, pentru aceasta trebuie să prezentăm știri și programe bune.

Realizator: La conferința co-organizată de ABU și Radio România s-au discutat cel puțin două aspecte esențiale: cele tehnice, legate de transmiterea semnalului, și cele legate de conținut. Bugetele impresionante pe care le au la dispoziție câțiva din membrii ABU, de exemplu, sunt totuși insignifiante prin comparație cu bugetele unor giganți precum Google, Facebook, Netflix.

Aceștia au posibilitatea de a impune o direcție tehnică, posibilități de aplicare mult mai rapidă a soluțiilor inovative, au chiar posibilitatea de a atrage specialiști gata formați. Și atunci? Atunci este nevoie nu doar de ABU, ci și de reuniunile radiodifuzorilor de pe câteva continente. Este nevoie de o însumare a potențialului.

Abdulrahman Al-Hazzaa, fostul până de curând președinte al Corporației Saudite de Radiodifuziune și Televiziune: Am adus experiența mea aici, am adus cultura mea, informațiile mele și, în același timp, îi ascult cu interes pe ceilalți vorbitori, încerc să înregistrez, ca să pot aduce acasă toată informația pe care am aflat-o aici. Despre asta vorbim, de fapt, despre extinderea civilizației, a culturii între toate națiunile lumii, și atunci putem spune că suntem așa cum trebuie.

Realizator: Iată și un studiu de caz: Coreea de Sud, o țară cu evidente posibilității în domeniul tehnologiilor avansate. Cum se răsfrânge expansiunea virală a rețelelor de socializare a noilor paltforme media auspra posturilor clasice de radio și televiziune și ce influență au aceste evoluții asupra preferențelor publicului. Ne-a răspuns doamna Sophia Hong de la KBS, sistemul radio-tv al Republicii Coreene.

Sophia Hong: Coreea este probabil țara cu cel mai bun sistem de comunicații din lume, pentru că este foarte mică. Noi am adoptat foarte devreme toate noile tehnologii, care sunt deja foarte bine dezvoltate, pe întreg teritoriul țării. Noi nu am avut problemele pe care le creează necesitatea de a ajunge la zi cu tehnologiile moderne./eradu/atataru/ În ce privește noile media, rețelele de socializare, acestea au cunoscut un foarte mare succes, peste așteptări.

Cred, însă, că putem supraviețui și acestei situații. Pentru anul viitor se prefigurează venirea Netflix în Coreea; mai întâi ajunge în Japonia, apoi în Coreea. Unii sunt optimiști, alții sunt pesimiști în legătură cu aceasta. Avem o piață foarte competitivă în Coreea, avem pachete de produse - canale de cablu, internet și televiziune IP. Vă puteți imagina la câte canale ai acces și totul pentru 10 - 11 dolari. Netflixul a câștigat în SUA pentru că a oferit abonamente mult mai ieftine decât pachetele de televiziune prin cablu.

Dacă vin în Coreea, ar trebui să ofere prețuri mult mai mici decât avem acum, ceea ce le-ar fi greu să facă. Iată de ce unii sunt optimiști, alții, pesimiști. Mie îmi place să fiu pregătită pentru noutățile care apar și am o atitudine agresivă față de toate schimbările care intervin. Audiența în Coreea este fragmentată. Unul are un tip de media preferat, ascultă radio, urmărește rograme de TV, dar preferă internetul, mai ales pe cel mobil și smartphone-urile. Audiența noastră este selectivă, oamenii nu iau tot ce le oferim noi, își aleg ce vor să asculte, astfelc ă trebuie să ne străduim foarte mult să fim în trendul dorințelor lor.

Au un stil foarte diferit de consum de content și doresc să asculte contentul care îi interesează atunci când le convine, astfel că am lansat, de exemplu, un produs special: teatrul serial, numai pe internet. Episoadele au un teaser, o scrută invitație. Episodul durează cinci minute. Ascultătorul, apoi, poate trece mai departe la următorul episod. Nu e la fel ca la televiziune, este un produs nou, de succes, rezultat din adaptarea noastră la noile platforme de comunicare.

Realizator: Și atunci când ai dubii, te întorci mai întâi la rădăcini, la sensul pe care l-ai avut la început. Și asta au făcut mai mulți din interlocutorii noștri.

Secretarul General al ABU, dr. Javad Mottaghi: Radiodifuzorii publici sunt meniți să fie vocea publicului, să fie agora publicului, platforma publicului, să reflecte interesul publicului în probleme sociale, în toate aspectele vieții.

Un radiodifuzor public este deținut de public, este controlat și plătit și evaluat de către public atâta timp cât rămâne o platformă publică, atâta timp cât reflectă punctele de vedere; devine tot mai important într-un asemenea sistem comercializat, unde centrele de putere, fie că e vorba de economie sau politică, pot avea un interes din mai multe puncte de vedere în mod natural.

Dar radiodifuzorul serviciului public se asigură de respectarea interesului public. Și când mă refer la public, am în vedere întreaga populație, nu un anumit grup care este parte a societății; vorbesc despre națiune. Radiodifuzorul public are un rol important în infotainment, în educație, astfel că radiodifuzorii publici ar trebui să se autoeduce, ar trebui să învețe de la public pentru ca, apoi, să reflecteze pe temele pe care le dorește acesta. Pentru că, de fapt, nu noi educăm publicul, ci invers.

Ar trebui să învățăm de la public și de aceea am spus că toată viața noastră ar trebui să citim, să scriem, să învățăm, căci, altfel, nu ne putem atinge scopul.

Realizator: La fel spune și Graham Ellis, directorul adjunct al Radio BBC.

Graham Ellis: Cred că pentru mass-media publică este important să-și amintească, de fapt, ce o diferențiază de mass-media procomercială. Și dacă ne uităm cu atenție, vedem că este vorba despre modul în care media publică este direct răspunzătoare în fața publicului.

Este vorba despre telespectatori și radioascultători ca și cetățeni, nu doar de clienți, și trebuie să ne reamintim că avem datoria să reflectăm întreaga societate din țările noastre, nu doar să oferim știri bune și independente, informații politice, ci, totodată, să arătăm societatea însăși, prin artă, prin cultură, prin muzică.

Realizator: Opinia generală este că noutățile tehnologice trebuie să fie asimilate: site-uri, mobile, smartphone-uri, Facebook, Twitter. Trebuie folosite oportunitățile pe care le aduc aceste noi mijloace. Iată ce spune Toshiyuki Sato despre experiența NHK și rețineți acest nume pentru că ne vom mai întâlni cu el.

Toshiyuki Sato: Se pare că industria tradițională de broadcasting se rodează, dar ne păstrăm leadership-ul pentru că introducem noile tehnologii. Noi am introdus High-definition în televiziune astfel că, într-un fel sau altul, am supraviețuit. Când transmiți știri, când faci emisiuni este nevoie de profesionalism, astfel că, într-o mare de oferte de pe piață, oamenii își aleg un conținut cu cât mai multă substanță.

Realizator: Și iată și experiența americană. Steve Robinson ne aduce exemplul unei emisiuni difuzate de o rețea de radio din zona Chicago, dar și în internet./lbadiu/atataru

Steve Robinson: Avem o șansă imensă, avem streaming, avem podcast, un podcast, un documentar a avut 40 de milioane de downloadări în trei luni. Este foarte mult, este de calibrul Super Bowl. Noi suntem parte a media. Programul meu explorează muzică. Arhiva noastră are 200 de săptămâni de programe, mii de ore de înregistrări. Avem 2000 de abonați. Cred că noi ieșim întăriți.

Realizator: Se pare că, pe lângă "money talks", "banii vorbesc", pentru media clasice există și avantajul "conținutul contează". Uneori există argumente care țin de tradiția unei țări, un specific național, cum este, de exemplu, cel din India, unde există obiceiul ca părinți și copii să se uite la aceleași filme, de unde și speranța că televiziunea nu poate să dispară.

La fel și radioul, care este ascultat acum de 900 de milioane de deținători de mobile, iar în 2020 va fi vorba de 1,2 miliarde deja. Toți ascultă mai ales muzică, tot felul de emisiuni, dar și știri, pentru că în India nu există canale de știri, dar buletinele de știri sunt obligatorii în orice program. Radioul public trebuie să își perfecționeze în continuare punctele tari, cum este acela al verificării informației.

Nu toate informațiile care circulă în Internet sunt corecte. Uneori nu sunt verificate, poate uneori sunt lăsate special așa. Kudsia Kahar de la Star Radio Group din Malaysia are un exemplu de dată recentă.

Kudsia Kahar: Pericolul este peste tot. Dați-mi voie să vă dau un exemplu. În țara mea a vut loc un cutremur major, cu numai trei săptămâni în urmă. În numai câteva ore, fotografii false au circulat pe media socială și în care se spune: "Iată cum arată clădirile, iată, au fost distruse de cutremur. Drumurile au crăpat și sunt distruse".

Dar acele drumuri erau fotografiate în urmă cu câțiva ani, după cutremure care au avut loc în altă parte a lumii. Alții încercau să spună că acele fotogtrafii sunt făcute în Statul Sabah, unde se află Muntele Kinabalu, unde a avut loc seismul. Oamenii doresc cea mai rapidă știre posibilă și bineînțeles că cea mai rapidă știre întotdeauna vine de pe platforme precum Twitter, dar aceasta nu este verificată.

Știți, uneori găsesc pe Twitter persoane care se plâng: cum de radiourile nu au transmis o asemenea știre? Toți radiodifuzorii noștri au responsabilitatea de a verifica faptele înainte de a difuza informația. Deci, nu poți să te lupți cu media socială în termeni de viteză. Dar oameni știu că atunci când este o știre verificată, care vine de la un radiodifuzor, această știre este adevărată, este un fapt.

Realizator: Aici a fost interesantă și experiența comună a unor țări din Europa și Asia, care au introdus cursuri de informare privind utilizarea platformelor de socializare pentru copii, în Sri Lanka, dar și pentru adulți, în Germania. Toshiyuki Sato a făcut o prezentare magistrală despre rolul informației în salvarea vieților omenești la cutremur. Noi, care știm ce înseamnă un cutremur major, l-am apreciat în mod deosebit.

A vorbit despre rolul radioului ca mijloc de salvare și comunicare care tebuie să rămână în funcțiune. Cum se reuște acest lucru? Inclusiv cu baloane care sunt ridicate în aer ca să retransmită semnalul, inclusiv prin antrenarea populației în a avea și un tranzistor la îndemană, cu metode moderne, în care radioul se implică alături de Google pentru a-i ajuta pe oameni să își gasească rudele și apropiații mai repede după cutremur, cu metode care folosesc metadatele mobilelor și ale GPS-urilor de la mașini pentru a-i ajuta pe oameni, salvările, pompierii să evite aglomerațiile sau ajută autoritățile să știe câți oameni sunt în calea unui tsunami.

Deși toți au vorbit de importanța conținutului, aceasta părea zona cea mai portejată. S-a vorbit despre tendințele noi în așteptările ascultătorilor, mai ales despre transformarea uni public pasiv în public foarte activ social sub efectul rețelelor de socializare.

Dar nu cred că am auzit aici rețetele pentru emisiunile de succes ale sezonului următor. Am auzit însă multe aprecieri, la superlativ, la adresa proiectelor on și off line ale Radio România, cum sunt Târgul de Carte "Gaudeamus" sau Festivalul "RadiRo" al orchestrelor de radio sau "Pianul Călător". O interpretare inovativă a serviciului public, un exemplu de bune practici, în formularea lui Giacomo Ghisani de la Radio Vatican.

Giacomo Ghisani: Voi ne învățați să interpretăm într-un mod complet inovativ și curajos conceptul de serviciu public, care, pe lângă activitățile on-air și on-line, creează și o mișcare culturală și socială care pune în evidență funcția responsabilității de acest tip pe care o au posturile publice, și voi interpretați acest aspect într-un mod care a devenit o rețetă de mare succes.

Realizator: Despre utilitatea conferinței de la București vorbește decizia de a transforma forumul "Media 2020" într-o platformă permanentă de cooperare între Asia, Europa și alte regiuni. O nouă reuniune va avea loc anul viitor la Beijng și, apoi, din nou, la București. Revine în emisiune Graham Ellis de la Radio BBC.

Graham Ellis: Substanța conferinței a fost deosebită. Vreau să mulțumesc, în particular, Radio România, pentru că a făcut ceva nou, pentru că a construit o punte între Europa și Asia. Cu această ocazie specială, ABU a ieși pentru prima oară din aria sa geografică. Efortul Radio România, în calitate de gazdă a evenimentului, de a duce împreună radiodifuzori din Europa și Asia-Pacific este ceva cu adevărat special.

Am discutat despre problemele cu care ne confruntăm și, cu cât discutăm mai mult, cu cât colaborăm mai mult, cu cât putem aduce în comun mai multă experiență, cu atât mai mult succes vom avea. Suntem recunoscători Radio România pentru că ne-a adus împreună.

Realizator: Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, despre performanța Radio România.

Bogdan Aurescu: Asta arată importanță pe care Radio România o are pe plan extern, asta înseamnă că proiectele pe care Radio România le-a promovat până acum sunt proiecte de succes și sper să continue în acest sens.

Realizator: Și concluziile reuniunii co-organizată de Societatea de Radiodifuziune și Asociația Audiovizualului din zona Asia - Pacific la București în 2015, de la Președintele Director-General al Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu.

Ovidiu Miculescu: Cred că a fost un succes, cred că România, Bucureștiul și Radio România au demonstrat că putem genera lucruri importante, că suntem un partener de încredere și că, lucru pe care l-am transmis, ușa Radio România rămâne deschisă pentru parteneriate de acest tip, și nu numai.

Avem valori comune în care credem, misiunea publică este cam aceeași peste tot în lume și, de la informație la cultură, educație sau tehnologie, practic, toate mediile, fie ele publice sau private, au nevoie să fie și să avanseze împreună.

Realizator: În mod firesc, dată fiind tema emisiunii, "Media 2020", vă solicităm opinia. Cum credeți că veți asculta radioul peste cinci ani? Am pus aceeași întrebare câtorva dintre participanții la reuniunea "Media 2020", organizată la București în perioada 30 iunie - 1 iulie 2015, de Radio România și Asociația Audiovizualului din Asia și Pacific.

Ne puteți scrie sau trimite mesaje înregistrate folosind oricare dintre modalitățile pe care le descoperiți pe site-ul nostru: romania-actualitati.ro.

Vijayalaxmi Chhabra din India este directoarea generală a celui mai mare radiodifuzor public din India, Doordarshan.

Vijayalaxmi Chhabra: În India, cei mai mulți tineri ascultă radioul pe mobil. Acum sunt 900 de milioane de mobile în India. În 2020, numărul va atinge 1,2 miliarde. Va funcționa 4G, astfel că telefoanele vor fi modalitatea de a face orice este posibil.

Realizator: Toshiyuki Sato, secretarul general al difuzorilor publici de emisiuni pentru străinătate din Japonia.

Toshiyuki Sato: Asculți radioul când conduci, asculți radioul când te duci la culcare, de asemenea când sunt dezastre, când celelalte media nu funcționează. Radioul poate fi ultima sursă de informare.

Realizator: Abdulrahman Al-Hazzaa, până de curând președinte al Corporației Audiovizualului din Arabia Saudită.

Abdulrahman Al-Hazzaa: Îmi place radioul din copilărie. Când ascult radioul mă aștept să aflu ce se întâmplă în jur, să mă simt bine și să mă distrez. Toate acestea se regăsesc în radio, astfel că radioul va fi media mea favorită oriunde mă duc.

Realizator: Europenii amintesc când răspund, adesea, de radioul din mașină, de radioul de la duș sau cel ascultat pe mobil. Un răspuns a fost mai explicit. Graham Ellis, director adjunct al Radio BBC.

Graham Ellis: Cred că mulți vor păstra un mod foarte convențional de a asculta radioul. Vor asculta radioul la aparatele de acasă, vor asculta în mașină, vor apărea mașini noi, dar radioul va fi tot acolo, în continuare.

Cred că puterea radioului stă în faptul că nu se schimbă prea mult și nu s-a schimbat prea mult. La dumneavoastră în România mergeți spre suta de ani, iar experiența pe care ți-o oferă radioul nu s-a schimbat.

Cred că ceea ce se va schimba este cine îți oferă serviciul. Vor fi nume noi aici. Vei vedea sursa streamingului de muzică transmițând ceea ce pare a fi radio. Vor fi modificări în sistemul de distribuție, poate FM-ul va ceda locul digitalului.

Experiența ascultării nu se va schimba și sper că rolul serviciului public, cum este cel al Radio România, cu acel angajament pentru agenda culturală pe care îl are Radio România, nu se va schimba.

Fotografiile care au ilustrat documentarul au fost realizate de Alexandru Dolea.