ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel, marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Se întâmplă la Radio România Înapoi

Conferința ABU Media 2020 - Discursuri la deschiderea conferinței

Bookmark and Share
Publicat: marți, 30 Iunie 2015 , ora 11.44

Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe, Bogdan Aurescu și Secretarul general al Uniunii Audiovizualului din zona Asia-Pacific, Javad Mottaghi.


Ovidiu Miculescu
:
Avem aici patru continente, nu doar două, mai mult decât ne așteptam. Deci, Excelențele dumneavoastră, distinse domnule doctor Javad Mottaghi, distinși delegați, doamnelor și domnilor, dragi colegi, este plăcerea mea și privilegiul de a vă ura un călduros bun venit, din partea Radio România, și a vă spune cât de recunoscători suntem față de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific pentru acceptarea invitației de a ne reuni la București pentru acest eveniment remarcabil, care are loc pentru prima dată în afara ariei geografice Asia-Pacific. Ne exprimăm profunda recunoștință domnului doctor Javad Mottaghi, care a manifestat încredere în noi, care a înțeles faptul că Radio România poate fi și este un partener de nădejde. Aș dori să le mulțumesc, de asemenea, tuturor organizațiilor mass media internaționale care au considerat că este important să participe la Conferința Media 2020, precum Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean, Grupul European de Reclamă, Grupul European pentru Reclamă Televizată, Uniunea Audiovizualului din Statele Arabe. Faptul că ne adunăm aici, din nou, sub egida comună a Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific, a Uniunii Europene a Audiovizualului și Radio România este de bun augur și consider că aceste zile constituie o ocazie deosebit de bună pentru a reînnoi contracte, pentru a construi această punte prodigioasă între continente. Această reuniune remarcabilă adună laolaltă reprezentanți cheie din Asia, Europa, America de Nord și Australia, uniți de subiectul comun al peisajului deosebit de dinamic în mass media. Sunt uimit de rapiditatea cu care lucrurile au progresat în ultima vreme. Tema evenimentului reflectă puterea din ce în ce mai mare pe care o are mass media și importanța furnizării de informații de acuratețe miliardelor de oameni de pe toată planeta. În anul 2020 ne așteptăm ca mass media să se transforme profund, transformarea a început de altfel deja. Printre acestea aș vrea să menționez câteva, consumul de mass media pe aplicații, telefoane mobile, tablete, platforme hibride, care vor continua să ne provoace și să aducă provocări creatorilor de conținut. Aceasta este o provocare deosebită pentru industria mass media și pentru audiovizual, pentru platformele sociale, pentru a crea conținut mai atrăgător, mai interesant pentru public nișă și, mai ales, pentru publicul tânăr. Trebuie să fim proactivi în recunoașterea provocărilor pe care le avem în fiecare zi, să facem schimb de experiență, ne trebuie mai multe întâlniri de acest tip. În următoarele zile avem ocazia și chiar răspunderea de a pregăti jaloanele viitorului în mass-media.

Bogdan Aurescu:
Doamnelor și domnilor, pentru mine este o mare plăcere să mă aflu aici cu dumneavoastră, la acest eveniment care ne aduce împreună la București, reprezentanți ai mass media din toată lumea, și îmi exprim satisfacția deosebită din partea Guvernului României că ați ales România ca punctul de întâlnire pentru un asemenea prilej deosebit și SRR a făcut orice efort pentru a face aceste eveniment un succes. Dragi colegi, dați-mi voie să mă adresez dumneavoastră superficial, sunt doar un diplomat, nu un om de mass media, să mă adresez subiectului principal al conferinței - a aduce mass-media în viitor. Ca diplomați în Ministerul de Externe, noi știm că informația este putere. Cu o vreme în urmă, jurnalismul se transmitea prin trei canale importante: radio, TV și presa scrisă, dar internetul a schimbat totul, de la obținerea până la împărțirea de informații, iar acum puterea este cât de repede poți obține și comunica această informație. Câteodată, totul se face aproape în timp real și cei care primesc primii știrile au puterea, dar adevărata provocare este concurența de zi cu zi, aceea de a furniza informații, bazat pe surse pe care ne putem baza. Și avem o dublă provocare, de a obține informația rapid și de a o obține cu acuratețe. Consider că aceasta va continua să fie provocarea principală a peisajului mass-media în 2020, dar ne putem doar închipui cum va arăta asta în anul 2020. Noi modalități de comunicare se nasc în termeni istorici, se nasc ieri și deja au devenit indispensabili. Primul SMS s-a trimis acum 22 de ani, Google s-a fondat acum 17 ani, Facebook a apărut acum aproape 11 ani, la fel și Flickr și YouTube, la un an după aceea Twitter, în 2006. Acestea sunt cele mai de popularitate platforme, dar altele prind teren și reformează modul în care arată presa. Ca și actori instituționali, precum ministerele de externe, alte ministere, guvernele, modul în care acestea își gestionează comunicarea publică, iar aceste platforme sunt folosite ca sursă de informare și canale de împărțire a informațiilor cu un simplu clic sau o apăsare de buton. În plus, internetul este mobil și obiceiurile consumatorilor se așteaptă a se schimba dramatic, de aceea instituțiile publice, de asemenea, trebuie să se adapteze. Ministerul Afacerilor Externe se adaptează la platforme digitale pentru comunicare în chestiuni diplomatice și afaceri de externe. Recunoaștem rolul mass media tradițională, dar și rolul din ce în ce mai mare al rețelelor sociale și a publicării online și a piețelor viitoare. În spiritul popularității, rețelele sociale au deschis noi modalități în care știrile pot ajunge la public și modul în care acestea reacționează, la rândul lor, devenind ele însele o sursă de informare. Iar astăzi, mai mult decât oricând, putem vorbi despre angajarea cetățeanului în procesul de a crea știri și al politicilor publice, indiferent de canalul care se folosește pentru transmitere. Jurnalismul cetățenesc pe care l-am văzut pe programul dumneavoastră se va concentra pe faptul că există o schimbare în jurnalism, care are un impact deosebit în schimbarea agendei publice pentru instituții. Nu cu multă vreme în urmă, jurnalismul era pentru cei puțini care aveau o pregătire, o școală. Ei și opiniile lor dădeau forma agendei publice, însă, în timpuri mai recente, tehnologia a adus provocări enorme. Internetul a devenit o prezență zilnică și a evoluat de la rolul de divertisment până la rolul de rețea de informare globală. oamenii creează știri, folosind același mediu. Deci cetățenii raportează, publică, laudă și critică pentru un public global, care înainte era la dispoziția numai a unor rețele mondiale. Deci, cetățenii pot face o diferență enormă. Cazurile umanitare sunt un exemplu excelent. Știu, de asemenea, că vorbim de raportarea de dezastre, pentru salvare de vieți. Conferința aceasta dovedește că jurnalismul ajută și pe cei nevoiași. După cutremurul care a lovit Nepalul pe 25 aprilie, Facebook și-a activat capacitatea de a disemina informații pentru cei care așteptau știri despre cei dragi lor. Fiecare imagine pusă online făcea mai mult decât o mie de cuvinte și fără ajutorul dumneavoastră, a mass-media, n-am fi putut realiza atât de repede magnitudinea dezastrului și nevoia de a lua atitudine imediat. Acum un secol și jumătate trebuiau zile sau săptămâni, în funcție de distanță, pentru ca o telegramă să ajungă la destinație; astăzi, totul este transmis aproape instantaneu. Diplomația digitală și comunicațiile digitale sunt indispensabile, complementare comunicărilor clasice. S-a creat o formă mai deschisă de distribuție, rezultând descentralizare, și, mai important, de participare, având în vedere impactul Internetului, rețele sociale promovează politici sociale și alte metode deja stabilite. Deci, diplomația digitală aduce noi fațete diplomației, aducând provocări și oportunități. Comunicarea accelerează, există o curgere mult mai rapidă, un flux de informații mai rapid și capacitate mai bună de reacție la dezastre, posibilități de alertare a cetățeanului la pericole iminente sau coordonări pentru evacuări, de exemplu, din zone de risc. Avem un public mai larg și comunicări bidirecționale care permit publicului să stabilească un dialog pentru emițător sau unul cu altul, dar generează și concurență pentru angajarea publică. Întrebarea la care trebuie răspuns acum este cum putem să convingem publicul să ne asculte mesajele? Dintre miliardele de mesaje pe care le au din atâtea surse, oficiale sau nu, după părerea mea, în plus, gestionarea și transmiterea de informații, provocarea pentru creatorii de conținut este livrarea unor date bazate pe dovezi clare. Ca ministru, nu pot să nu menționez că am mare încredere că puterea mass-media va fi covârșitoare în secolul XXI. Media are impact asupra tuturor din lume și își va aduce contribuția la construirea democrației, prosperității. mass-media este numit câinele de pază al democrației, iar în contextul prezent geopolitic, mai ales în zona noastră imediată, cu crizele de securitate din multe locuri, dar și cu tendințele extremiste, este crucial ca presa să fie conștientă de acest rol important pe care îl are. Ne bazăm pe dumneavoastră să vă continuați misiunea, ocrotind statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, ca și principiile și normele dreptului internațional. Dedicarea dumneavoastră la promovarea unei piețe media accesibile, dar care este dedicată principiilor de bază, de transparență și democrație, îmi dă speranța că mesajul dumneavoastră va ajunge la public nedistorsionat și clar, iar aceasta este cu atât mai relevant în acest moment, când vedem cum alter-ego-ul jurnalismului, propaganda, cum încearcă să prindă teren, se spune că adevărul te va elibera, iar jurnalismul adevărat reușește asta, pe o scară fără precedent, eliberând mințile oamenilor de opresie, ignoranță și teamă. În era digitală de astăzi jurnalismul a ajutat oamenilor, a transformat oamenii obișnuiți în cetățeni globali, importanța misiunii sale nu poate fi ignorată și de aceea vă doresc succes și aș dori să ne vedem în parteneriat. Vă urez succes la organizarea acestei conferințe! Și, din nou, un cald bun venit la București! Vă mulțumesc foarte mult.

Javad Mottaghi:
Vă mulțumesc foarte mult. Excelența Voastră, domnule Aurescu, ministru de externe, domnule Miculescu, Președintele Director General Radio România, distinși oaspeți, colegi, doamnelor și domnilor, bine ați venit la "Media 2020″, bine ați venit la București! Sunt recunoscător Excelenței Sale domnului ministru că a venit între noi, sunt recunoscător domnului Miculescu pentru invitația extinsă de a veni la București și pentru inițierea acestui eveniment important. Sunt recunoscător tuturor celor care se află aici și care au venit și din Europa, și din America de Nord, și din zona Asia-Pacific, atât de îndepărtată. Sunt încântat că sunteți cu noi și vă mulțumesc pentru parteneriat și pentru contribuții. Suntem aici pentru a face parteneriat pentru a ne spori parteneriatul între Est și Vest. Suntem aici pentru a promova dialogul, suntem aici pentru a ne asculta unul pe altul, pentru a învăța unul de la altul, pentru a face schimb de experiență, experiențe pe care le avem în țările noastre și regiunile noastre. Ne aflăm aici pentru a asculta provocările pe care le avem în țările și regiunile noastre și să încercăm să vedem cum putem schimba în mai bine provocările și oportunitățile. Suntem aici pentru a promova coproducții, parteneriate, care ar putea să facă punte între Est și Vest. Suntem aici pentru a privi spre viitor și, de aceea, domnul Miculescu și Radio România și ABU au inițiat "Media 2020″ și aceasta înseamnă "Media 2020″. În același timp, suntem aici pentru a începe un dialog pe calea de a instituționaliza și pe bază permanentă un dialog între audiovizualul din Est și Vest. Suntem aici pentru a gândi global, și nu local, pentru că noi, din audiovizual, suntem dedicați publicului și suntem obligați să ascultăm de publicul nostru din fiecare țară și să învățăm de la ei să îndeplinim dorințele publicului nostru. Suntem aici, de asemenea, pentru a ne uita la alții, pentru a vedea ce fac alții și de a vedea cum reacționează la provocări și asta facem în Asia: gândim global și acționăm local. Ne aflăm aici, de asemenea, pentru a ne concentra asupra punctelor comune, analizând, în același timp, diferențele care există pe două continente, de-a lungul și latul globului. Și la nivel regional facem același lucru, și în zona Asia-Pacific. Asia-Pacific este o regiune diversă - diversitate în economie, diversitate în politică, în populație, în culturi în religie, în dimensiuni, în totul. Considerăm că diversitatea nu este o provocare, nu este o amenințare. Noi celebrăm diversitatea. Acesta este modul în care ABU, ca cea mai mare uniune de audiovizual din lume, funcționează. Respectăm diversitatea și celebrăm diversitatea. Ne concentrăm pe punctele comune și, în același timp, analizăm diferențele, în scopul de a reduce diferențele și de a vedea cum am putea, în final, să ne servim publicul și membrii mai bine, care atinge 4 miliarde de oameni în toate rețelele din zona Asia-Pacific, cu 278 de membri în 68 de țări. Și îi sunt recunoscător lui Ovidiu pentru că ne-a adus aici, la București, orașul dumneavoastră atât de frumos, acum doi ani, când Radio România a devenit membru ABU. Audiovizualul din zona Asia-Pacific abia dacă știa că există Radio România și ce activități are. Acum, toți membri audiovizualului ABU cunosc Radio România și știu ce activități are, pentru că Radio România a fost implicată activ în ABU. Radio România participă la multe inițiative pe care le-am avut și poate ați auzit, în septembrie, anul trecut, Orchestra Simfonică Radio România, cea care ne-a dat acel spectacol frumos de astă-seară, a fost în Malaysia, pentru summitul pentru copii. Și unul dintre spectacole a fost transmis în direct pentru milioane de oameni. Ce văd aici, Excelența Voastră, și colegi, Radio România a devenit o fereastră, o fereastră nu numai pentru promovarea de sine și a activităților sale, ci pentru promovarea culturii românești. Și acesta este un lucru important, trebuie să vedem asta cu toții, toți lucrăm în audiovizual în final și trebuie să promovăm dialogul, să stabilim legături între est și vest, iar Radio România a prezentat cu succes cultura dumneavoastră în regiunea noastră și va continua să facă asta. Sunt recunoscător, din nou, tuturor pentru că se află cu noi și sunt recunoscător vorbitorilor și moderatorilor și gazdelor noastre. Pe această notă, vă doresc o conferință de succes! Vă mulțumesc foarte mult.

Foto: Alexandru Dolea