ACUM:
10.00
Grădina de sunete
Marea muzică, dincolo de cuvinte: într-o grădină paradisiacă
Urmează: 12.25 Promo Informații despre evenimentele partenerilor noștri.
Apoi: 12.29 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Evenimente Înapoi

Dirijorul George Vintilă a murit (30 martie 1924 – 2 aprilie 2015)

Bookmark and Share
Publicat: vineri, 3 Aprilie 2015 , ora 8.42
Maestrul George Vintilă era născut la 30 martie 1924 la Huși, într-o familie de muzicieni, a studiat la Conservatorul ieșean, cu maestrul Antonin Ciolan. Este absolvent al Conservatorului P. I. Ceaikovski din Moscova, coleg de generație cu Ghenadi Rojdestvensky, Igor Oistrach, Evgheni Svetlanov. În perioada 1955-1959 a activat ca dirijor titular la Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca și ca lector la clasa de dirijat a Conservatorului Gh. Dima. Din 1959 s-a stabilit la Iași, desfășurându-și activitatea pe mai multe planuri: dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Moldova, până în anul 1986, când s-a pensionat; director al aceleiași instituții până în 1968, profesor de muzică de cameră și orchestră la Liceul de Arte Octav Băncilă, profesor la clasa de orchestră și dirijat a Conservatorului George Enescu, colaborator la Opera de Stat.

Cariera artistică a maestrului George Vintilă a cuprins peste 1500 de concerte simfonice și educative în țară și peste 150 de concerte în străinătate: Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, Germania, Italia, Iugoslavia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Armenia, Uzbekistan etc. A colaborat cu peste 800 de muzicieni, între care nume de prestigiu precum David și Igor Oistrach, Yakov Zak, Daniil Șafran, Boris Gutnikov,Viktor Tretiakov, Vladimir Spivakov, Claire Bernard, Thérese Dussaut, Monique Haas, Jean-Jacques Kantorow, Kazimir Wilkomirski, Mack McCray, Yoshi Unno, Silvia Șerbescu, Aurelia Cionca, Eliza Ciolan, Lola Bobescu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov, Alexandru Demetriad, Valentin Gheorghiu, Ștefan Ruha, Petre Ștefănescu-Goangă, Valentin Teodorian, Maria Șindrilaru, Viorica Cortez, Magda Ianculescu, Iulia Buciuceanu, Dan Grigore și mulți alții.

A fost decorat cu mai multe ordine și medalii, între care Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Cultural și Ordinul Steaua României în grad de cavaler.

Începând din această dimineață de 2 aprilie, maestrul nostru drag s-a mutat acolo sus, printre îngerii cu harpe, trâmbițe, flaute… Era o bucurie fiecare întânire cu el, cu doamna lui dragă, Ersinia, care l-a vegheat o viață… Calde îmbrațișări, condoleanțe și veșnică amintire… Dumnezeu să îl odihnească în pace!

"Nu am fost invitat niciodată la Festivalul Enescu. Eu în loc să mă concentrez asupra mea, să evoluez… de-abia acum îmi dau seama unde aș fi putut ajunge… M-am ocupat de toate problemele organizatorice ca director… Eu când văd acum cine face carieră internațională… Sunt 15 - 20 mari dirijori, e adevărat, dar când îi văd pe unii… n-au nici o școală. Sunt niște amatori. Celibidache a fost un geniu ca dirijor. Dar imitația e întotdeauna proastă.

Țin minte ca și-acum, când a venit la Iași [Celibidache], a vrut să ne vadă și pe mine și pe Baciu dirijând. Mă gândeam ce să aleg. Mi-era frică de el. Baciu și el… a dirijat Enescu, parcă din Suita a II-a, iar eu am luat din Francesca da Rimini, partea a 2-a, variațiunile cu harpă, solo de clarinet… N-a vrut să mergem în sala mare, am cântat din sala de jos, a corului, cam gălăgioasă. Ne-a spus că i-a plăcut. "Ați realizat ceva, aici în Iași!", ne-a spus. A trecut și el prin Conservatorul din Iași… ne-a povestit cum venea la repetițiile lui Antonin Ciolan și avea partiturile păstrate, cu însemnările pe care și le făcuse la repetiții. Pe-atunci el cânta la un restaurant de pe Lăpușneanu, improviza… era un foarte bun pianist. După care a plecat în Germania. Ne-a povestit cum a stat șase ani fără să dirijeze nimic… Prea multe sfaturi nu ne-a dat, n-a stat să comenteze prea mult. A făcut câteva observații despre dozajul sonorităților, în special la fortissimo în anumite părți. Dar eu am avut instinctul de a alege ceva care să nu facă gălăgie mare, mai ales că eram în sala de jos." (interviu din 30 martie 2012, Daniela Vlad)