ACUM:
19.00
Seara de operă
Marile spectacole ale prezentului, în direct sau înregistrate.
Urmează: 22.00 Grădina de... sunete (R) Marea muzică, dincolo de cuvinte: într-o grădină paradisiacă.
Apoi: 0.00 Nocturn jazz Portrete ale celor mai importanți oameni din jazz.

Arhivă : Cronici Înapoi

AUDIO. Finala Concursului Internațional 'George Enescu' - Secțiunea pian

Bookmark and Share
Publicat: luni, 26 Septembrie 2016 , ora 14.03

A ajunge pe scena Ateneului Român în ultimele etape ale Concursului Internațional "George Enescu" a însemnat pentru fiecare dintre participanții la ediția 2016 șansa de a concretiza motto-ul competiției din acest an: Trăiește-ți visul, o idee exprimată și prin video mapping-ul care a "colorat" fațada Ateneului Român pentru câteva minute ieri seară târziu, cât juriul a decis ierarhia pianiștilor ajunși în finală.

Un concurs care a materializat - cum era și firesc - și visul românilor de a auzi muzica lui Enescu interpretată de cât mai mulți tineri veniți din diferite zone artistice din lume, așa cum s-a întâmplat în 23 septembrie, când la Ateneu au evoluat cei șase semifinaliști ai Secțiunii; Suita a II-a Re major de Enescu a răsunat de trei ori, în variante... mai mult sau mai puțin "metamorfozate", în timp ce Sonata nr.1 - aleasă de cei doi concurenți din Chile și, respectiv, Japonia - a fost mult mai convingătoare… În rest, pagini romantice cu accente de bravură sau monumentalitate, relevând fizionomii interpretative distincte, dintre care juriul a ales trei pentru proba finală, în compania orchestrei FIlarmonicii "George Enescu", sub bagheta dirijorului John Axelrod:

"A fost minunat să îi întâlnesc nu numai pe acești 3 pianiști excelenți aflați pe scenă, ci și pe toți pianiștii pe care am reușit să îi întâlnesc pe parcursul competiției… Au fost probabil câțiva cam dezamăgiți că nu au reușit să ajungă în finală… Cu cei trei selectați a fost o seară minunată, o experiență deosebită pentru public, dar și pentru orchestră iar aici în Ateneu este o atmosferă de neuitat. Sunt foarte fericit și onorat că am avut această șansă."
Două versiuni ale Concertului nr.2 de Rahmaninov au fost "despărțite" aseară de Concertul nr.1 de Brahms. Danor Quinteros din Chile are multă maturitate interpretativă la cei 32 de ani și știe să construiască liniile ample ale unor partituri monumentale (așa cum a făcut și vineri seară), dar în finală sonoritățile sale au fost adesea aproape total înglobate în cele ale ansamblului, concertul lui Rahmaninov devenind un fel de simfonie cu pian obligat. În aceeași lucrare romantică, Takuma Ishii (26 de ani, din Japonia) a fost mult mai elocvent solistic; mai multă vigoare, acuratețe și pregnanță - poate însă prea stăpânit, cenzurat sau elaborat - așa cum a fost și în recitalul din semifinală (unde a fost singurul care nu a avut nevoie de partitură pentru opusul enescian tălmăcit, iar în muzica lui Cesar Frank a avut robustețe dar nu neapărat și… poezie). Ei au primit din partea juriului prezidat de Gabriel Tacchino premiul 3 și, respectiv, 2.

Locul 1 a revenit celei mai tinere finaliste, singura prezență feminină selectată în semifinală (și apoi în finala cu orchestră) Victoria VASSILENKO din Bulgaria. La cei 23 de ani ai săi a ales primul Concert de Brahms:

"Muzica lui Brahms m-a provocat mereu să caut să mă descopăr pe mine însămi. A fost desigur o decizie importantă să aleg acest concert. Pot să spun, categoric, că acest premiu este pentru mine doar începutul dezvoltării mele, este un pas uriaș pentru mine ca muzician și ca persoană și sunt foarte, foarte recunoscătoare juriului pentru aprecierea modului meu de a cânta."
Victoria Vassilenko a cucerit aplauzele tuturor și în semnifinală prin sunetul cristalin, în dezinvoltura și sinceritatea exprimării romantice în Vallee d'Obermann de Liszt, în trăirea muzicii pe care o simte și o transmite celorlalți. Așa s-a întâmplat și în discursul solistic brahmsian al finalei unde am admirat crescendo-ul ei valoric pe parcursul monumentalului opus, pe care l-a condus cu prestanță pianistică și implicare interpretativă, cu muzicalitate, forță și, adesea, cu grație…
Reportaj realizat de Anca Ioana Andriescu