Renumita violonistă Ida Haendel a primit luni, 14 mai 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, într-o ceremonie care a avut loc în Studioul de concert "George Enescu". Evenimentul a avut loc la finalul celor 5 zile în care artista de origine poloneză a susţinut un master-class în cadrul instituţiei amintite, organizat în cadrul Festivalului aniversar "Sergiu Celibidache". Participând zilele trecute la câteva dintre lecţiile oferite de Ida Haendel, am remarcat, pe de-o parte energia, vitalitatea, naturaleţea şi profunzimea muzicală a violonistei şi, pe de altă parte, o extraordinară abilitate de a găsi sfaturile potrivite pentru fiecare dintre muzicienii care s-au prezentat la master-class.

Iată câteva dintre gândurile exprimate de Ida Haendel în discursul său:

«Trebuie să subliniez faptul că acest discurs nu a fost pregătit, este foarte spontan, pentru că nu ştiam ce se aşteaptă de la mine şi nu ştiam ce aşteptări să am eu. Nimeni nu m-a pregătit pentru această extraordinară onoare. Mă voi întoarce în timp pentru a spune că primul meu interviu în Polonia a fost la vârsta de 7 sau 8 ani şi l-am întrebat pe tatăl meu "ce ar trebui să spun?", iar el mi-a spus: "Când te pregăteşti să spui un neadevăr, este greu. Dar când spui adevărul, este foarte uşor". Aceasta este strategia pe care am adoptat-o întotdeauna. Aşa că voi spune adevărul. Trebuie să fie ceva foarte special legat de această ţară, ceva care este legat de spiritul meu. Şi voi menţiona numele lui Sergiu Celibidache, pe care l-am cunoscut când eram foarte tânără. (...) Există un singur cuvânt care să exprime ceea ce am simţit când l-am văzut pe acest dirijor: hipnotizată. Şi aşa am rămas până astăzi. Şi trebuie să mai spun un lucru: sufletul şi spiritul meu nu vor mai fi la fel după această vizită în România. Sunteţi nişte oameni minunaţi, calzi, generoşi, atmosfera este incredibilă şi sunt sigură că nu voi retrăi ceva atât de minunat ca în acest moment. Sunt copleşită.»

L-am rugat la final pe Dan Dediu, Rectorul Universităţii de Muzică bucureştene, cel care i-a oferit violonistei Ida Haendel titlul de Doctor Honoris Causa, să ne vorbească despre semnificaţia acestui moment pentru instituţia pe care o conduce:

«Este o onoare să o avem printre noi pe una dintre legendele violonisticii, Ida Haendel, care a fost elevă a lui George Enescu şi prietenă şi admiratoare a lui Sergiu Celibidache. De altfel, cunoscând-o mai îndeaproape, nu am ştiut ce să admir mai întâi: capacitatea de a face faţă la o vâstă foarte înaintată tuturor provocărilor vieţii contemporane, faptul că a lucrat cu violonişti de la 10 ani până la studenţi şi chiar absolvenţi, dându-le atenţie tuturor şi chiar întârziind la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa pentru că nu a vrut să se oprească din a-i asculta pe câţiva copii care veniseră special din provincie pentru a participa la master-class, până la locvacitatea de care dă dovadă, prietenia şi nu în ultimul rând profunzimea discursului de investitură, care a fost spontan şi care a fost în acelaşi timp şi o lecţie de viaţă. Am fost cu toţii foarte emoţionaţi, pentru că Ida Haendel şi-a declarat iubirea faţă de România şi faţă de români şi în acelaşi timp faptul că nu se aştepta la o asemenea ceremonie şi a fost covârşită de această onoare. Este de altfel o manieră pe care am întâlnit-o la toţi marii oameni pe care i-am investit cu această onoare. După cum am spus, o lecţie de viaţă pentru noi toţi, modestia şi credinţa în om şi în Dumnezeu fiind de fapt coloanele principale ale oricărei cariere muzicale de anvergură.»