ACUM:
15.55
Promo
Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Urmează: 15.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.
Apoi: 16.00 Poveștile de succes ale muzicii Interviuri-reper cu muzică

Arhivă : Cronici Înapoi

În căutarea sunetelor rare

Bookmark and Share
Publicat: marți, 18 Septembrie 2012 , ora 15.07

Am constatat luni, 17 septembrie, că nici măcar în Germania muzica nouă, modernă, nu atrage prea mult public. Sau cel puțin nu la Bonn, la festivalul Beethoven, eveniment în cadrul căruia s-au prezentat luni seară o lucrare în primă audiție, aparținând compozitorului italian Salvatore Sciarrino și extraordinarul și mult prea rar cântatul Concert pentru vioară și orchestră de György Ligeti. În partea a doua Orchestra de Cameră din München a cântat cea de-a șaptea Simfonie beethoveniană. A fost, dacă vreți, un drum înspre trecut, început cu o creație născută în 2012 - "L'ideale lucente e le pagine rubate" - "Idealul strălucitor și paginile furate", o comandă a Orchestrei de Cameră bavareze și a festivalului Beethoven, susținută de Fundația Ernst von Siemens. Am făcut apoi un pas, doi, înapoi către 1993 - anul în care avea loc înregistrarea versiunii finale a Concertului pentru vioară de Ligeti, un opus dedicat violonistului Sascha Gavriloff și interpretat pentru prima dată de acesta în compania Ansamblului InterContemporain condus de Pierre Boulez. Seara s-a încheiat cu un salt uriaș pe spate către 1813 - momentul primei audiții a Simfoniei a VII-a de Beethoven.

Pentru mine punctele de atracție ale concertului au fost opusul lui Ligeti și interpretarea acestuia de către violonista Patricia Kopatchinskaja, în cântatul căreia se simte și experiența ei de compozitoare. Kopatchinskaja cântă foarte cerebral și în același timp visceral! Iată o combinație pe care nu o poți întâlni decît rar în lumea muzicii. În muzicienii din Orchestra de Cameră din Munchen, dirijați de Alexander Liebreich, artista și-a găsit parteneri pe măsură.

Nu este întâmplător faptul că această capodoperă a lui György Ligeti este atât de rar cântată - Concertul pentru vioară și orchestră este o creație fantastică, ce abundă în cele mai diverse stări și tehnici, însă pe parcursul celor 5 părți ale sale sunt convinsă că poate istovi un muzician care nu vede în acest fel de efort un mod de a se re-energiza și poate chiar re-inventa...

Patricia Kopatchinskaja cântă, așa cum o fac toți din "liga" ei, pe un instrument foarte valoros: o vioară Giovanni Francisco Pressenda ce datează din 1834 și care are un sunet splendid: strălucitor în registrul acut și cald ca o violă în cel mediu și grav. Dar oricât de vechi și de scump ar fi instrumentul în sine, Patricia Kopatchinskaja este cea care îl face să vibreze.

În pauza concertului am primit un autograf de la artista născută la Chișinău pe cel mai recent disc al său, realizat în colaborare cu Orchestra Radio din Frankfurt, Ansamblul Modern și Peter Eötvös. Materialul discografic apărut la casa de discuri Naïve - ce conține Concertul nr. 2 pentru vioară de Bartok, "Seven" de Peter Eötvös și Concertul pentru vioară de Ligeti - va fi disponibil pe piață la sfârșitul lunii octombrie.

Irina Cristina Vasilescu