În seara de vineri, 18 noiembrie 2011, a avut loc la sediul bucureştean al Institutului Cultural Român o nouă întâlnire din cadrul proiectului Când bizanţul eram noi. De această dată, publicul a asistat la un adevărat divan muzical în care au putut fi urmăriţi membrii Ansamblului Constantinople.

Recitalul a reprezentat o incursiune în lumea muzicală a Imperiului Persan din secolul al XVI-lea. În prima jumătate am ascultat o lungă improvizaţie realizată de Kiya Tabassian la setar şi voce, împreună cu fiul său, percuţionistul Ziya Tabassian. În cea de-a doua parte li s-au alăturat şi ceilalţi membri ai ansamblului Constantinople, adică Dermen Didem - kanun, Pierre-Yves Martel - viola da gamba şi lutistul Kyriakos Kalaitzidis. Grupul este unul special, construit din muzicieni iranieni, turci, greci şi canadieni. Interesantă este prezenţa în cadrul său a violei da gamba, instrument specific vestului european în perioada Barocului, adaptat pentru interpretarea muzicii orientale. Lucrările prezentate în cea de-a doua parte au fost persane, reunite de Dimitrie Cantemir în "Cartea Ştiinţei Muzicii".

Amfitrionul serii a fost, ca de obicei, Constantin Răileanu, liderul grupului Anton Pann, care ne-a spus câteva cuvinte despre eveniment.

«A fost un concert aşa cum ne aşteptam. Mi se pare o normalitate care ar trebui să existe pe toate scenele din România. Acest tip de eveniment ar trebui să fie o prezenţă cotidiană, pentru că totdeauna am făcut lobby - am susţinut în faţa mai multor instituţii şi mai multor persoane importante realitatea că suntem orientali în aceeaşi măsură în care suntem şi occidentali. Este normal să ne cunoaştem şi trecutul oriental, pentru că în secolul XXI trebuie să învăţăm din ambele părţi ce ne face bine, pentru că şi orientul şi occidentul au atât părţi bune, cât şi mai puţin bune. Concertul din această seară, cel puţin pentru acest an, a fost o confirmare că publicul român este unul educat, un public care ştie să guste muzică bună şi a fost pe măsura aşteptărilor mele, în sensul că muzicienii care vin din colţuri ale lumii cu care România nu a interacţionat au văzut că publicul de aici este unul rafinat care ştie să aprecieze un muzician de calitate.»

După recital am stat de vorbă cu Kiya Tabassian, liderul grupului Constantinople, un muzician şcolit atât după model oriental, cât şi occidental, care ne-a vorbit despre legăturile pe care le formează muzica.

«Este o bucurie pentru noi să ne aflăm aici în ţara de origine a lui Cantemir, personalitate care a marcat profund cultura orientală. Chiar dacă a trăit acum 300 de ani, tot putem, prin intermediul monumentelor şi al moştenirii culturale, să pătrundem în atmosfera ţării din epoca sa.

Consider că au existat mereu legături între est şi vest. Omul în esenţa sa are nevoie de comunicare. Din istorie cunoaştem mai multe despre conflicte decât despre lucrurile bune, de aceea noi ca grup muzical încercăm să punem accent pe acele schimburi pozitive despre care ştim că au avut loc între muzicieni şi artişti în general. Muzica este un limbaj universal, iar noi încercăm să descoperim rădăcinile comune diferitelor tradiţii artistice. Totul este ca un labirint, în care toate elementele culturale sunt interconectate.»