ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Cronici Înapoi

Regele Mihai I, sărbătorit la Opera Națională București

Bookmark and Share
Publicat: miercuri, 26 Octombrie 2011 , ora 18.38

Există prea puține cuvinte care să exprime emoția de a fi putut trece printr-un moment istoric, pecetluit de existența unor simboluri pe care nimeni, nimic și niciodată nu le va putea distruge. M-am aflat aseară în Sala Operei Naționale București, și am asistat la spectacolul de Gală oferit Majestății Sale, Regele Mihai I al României.

A fost un moment festiv celebrat prin muzică, limbajul care face ca nobilii și simplii admiratori de frumos să devină una. Emoția intensă a străbătut întreg evenimentul, fiind evidentă mai cu seamă în câteva momente ca acelea în care minute în șir Regele Mihai I a fost aplaudat, în picioare, atât la început, cât și la sfârșit. Un alt moment emoționant a fost acela când toată lumea a ascultat Imnul Regal. Totul a culminat cu un «Mulți Ani Trăiască!» pe care publicul a început să-l intoneze ca la un semn nevăzut.

Încă de la momentul deschiderii galei, toate privirile au fost îndreptate spre loja centrală, unde Majestatea Sa, Regele Mihai s-a aflat alături de soția sa, Regina Ana, Alteța Sa regală, Principesa Margareta (într-o superbă rochie verde) și Principele Radu Duda.


Program inteligent alcătuit

Prezența celor trei soliști - soprana Nelly Miricioiu, tenorii Vlad Miriță și Teodor Ilincăi, alături de Orchestra Operei Naționale București dirijată de Tiberiu Soare și de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale dirijată de Locotenentul Aurel Gheorghiță a fost la înălțimea evenimentului. Aș spune că programul a fost foarte inteligent alcătuit, incluzând piese situate la mijlocul drumului dintre șlagărul clasic și muzica pentru connaisseuri, care au bucurat publicul, dar care nu au abătut atenția de la evenimentul celebrat și nici de la prezența în sală a Majestății Sale. Am ascultat arii și duete din opere ca Boema sau Tosca de Puccini.


Interpreți la înălțimea evenimentului

Nelly Miricioiu a fost îndelung aplaudată pentru interpretările foarte convingătoare ale ariilor din program. Foarte flexibilă, a putut să-și schimbe rapid starea de spirit pentru a se plia pe diversele personalități ale unor eroine ca Mimi, Lucrezia din opera Cei doi Foscari de Giuseppe Verdi, Hanna Glavari din Văduva veselă de Franz Lehar, Wally din opera La Wally de Alfredo Catalani, pentru ca la final să cânte Granada de Agustin Lara. Profundă interpretarea pe care tenorul Teodor Ilincăi a dat-o ariei lui Calaf - Nessun dorma. Teodor Ilincăi, cu un timbru plin de culoare, cu o voce densă și închegată, s-a impus în fața orchestrei fără efort, cu o ușurință plină de naturalețe. Vlad Miriță a adus Soarele napoletan în sala Operei Naționale București, odată cu canzonetta O sole mio de Eduardo di Capua.

Dirijorul Tiberiu Soare a fost la înălțimea evenimentului, ca întotdeauna: cu gesturi elegante și bine precizate a transmis orchestrei întregul sentiment al grandorii muzicii, dar și al momentului istoric. Membrii Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale și-au făcut o apariție spectaculoasă încă de la început, când au interpretat, parte pe scenă, parte distribuiți pe intervalele din sală Luarea Plevnei de Anton Kratochwil. Dirijată de Locotenentul Aurel Gheorghiță, Muzica Reprezentativă a făcut revenirea la starea de vervă și strălucire, după arii dramatice semnate de compozitorii menționați.


Opinii

Concertul de gală a putut fi urmărit și în aer liber, pe două ecrane amplasate pe fațada clădirii operei. Iată câteva opinii:

«O sărbătoare frumoasă, emoționantă, două evenimente - unul la Ateneu, altul aici, la Operă -și mă bucur că suntem martorii unui eveniment istoric.»

Nicolae Licareț, Director artistic al Filarmonicii "George Enescu"


Ați urmărit evenimentul de aici, de afară?

«Parțial aici, mai mult acasă. Am avut norocul și privilegiul să vedem finalul cu mare bucurie. Le spuneam celor mici că bunicul meu chiar a participat la o paradă militară în anii '40 - avea 20 de ani și Regele la fel. Bunicul nu mai trăiește, Regele - din fericire - da, și am avut onoarea să vedem această manifestare.»

Petra Gherasim