ACUM:
12.30
Staruri fără frontiere
Portrete ale marilor artiști ai timpurilor noastre
Urmează: 13.00 Concertele Radio România Muzical Înregistrări recente din fonoteca noastră.
Apoi: 14.00 Concertele lumii Primite prin intermediul Uniunii Europene de Radio.

Arhivă : Cronici Înapoi

Jazz la Ateneu

Bookmark and Share
Publicat: vineri, 17 Iunie 2011 , ora 10.10

Eveniment special miercuri, 15 iunie 2011, la Ateneul Român, unde s-a deschis stagiunea estivală intitulată Serate Muzicale în București organizată de Asociația "Lanto Arte". Concertul care ne-a introdus în atmosfera acestor evenimente a fost unul de jazz simfonic pe care l-au susținut, alături de Orchestra Filarmonicii "George Enescu", violonistul Florin Niculescu și invitații săi, chitaristul Hugo Lippi, pianistul Thuryn Michell, contrabasistul Darryl Hall și percuționistul Bruno Ziarelli. Dirijor - Maestrul Horia Andreescu.

Aș vrea să amintesc în primul rând de grija cu care sunt organizate aceste concerte, mereu cu o atenție extraordinară pentru detalii. Totul este de foarte bun gust, în foarte mare concordanță cu evenimentul ce se desfășoară.

O atmosferă atipică pentru sala Ateneului

Concertul în sine a fost de efect, lumea s-a simțit bine, iar o anumită atmosferă - de relaxare - s-a instaurat imediat. La început mă întrebam cum ar putea să sune un concert de jazz la Ateneu și am fost puțin șocată de exclamațiile zgomotoase ale celor din public și de fluierăturile aprobatoare din timpul aplauzelor. Dar sala se adaptează evenimentului și nu scrie nicăieri că la un concert de jazz lumea trebuie să se comporte ca la unul simfonic. Așa că important este că oamenii s-au simțit bine.

Și nici nu au avut cum să se simtă altfel. Dialogul dintre instrumentiștii enumerați mai sus a devenit din ce în ce mai bun pe parcursul concertului, cu noi surprize, cu noi improvizații. Violonistul Florin Niculescu avea un ton aflat la confluența dintre jazz și clasic, care s-a potrivit cu dexteritatea chitaristului Hugo Lippi și a pianistului Thuryn Michell. Percuționistul Bruno Ziarelli a fost îndelung aplaudat după toate momentele de solo, iar contrabasistul Darryl Hall a furnizat un cadru ritmic foarte expresiv, punctat de momente de solo în care ne-a arătat că instrumentul său nu este prea mare ca să nu îl poată îmblânzi și supune dezideratelor genului interpretat.

Maestrul și orchestra - vioiciune și efervescență

Orchestra dirijată de Horia Andreescu a fost o surpriză, în sensul că este pentru prima oară când o ascult cântând jazz. Sigur, poate în anumite momente lipseau accentele acelea puțin... louche, care caracterizează genul. Dar vioiciunea și efervescența interpretării nu au lipsit, fiind insuflate de maestrul Andreescu și traduse cu fidelitate de ansamblu.

Marele merit al acestui concert, din punctul meu de vedere, a fost acela de a fi putut construi o atmosferă ce se dovedește a fi un punct de pornire bun pentru stagiunea de Serate Muzicale ce va continua de-a lungul acestei veri.


Petra Gherasim