ACUM:
0.55
Imnul de stat
Urmează: 1.00 Notturno produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Apoi: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.

Arhivă : Cronici Înapoi

Capodoperă vocal-simfonică românească la Sala Radio

Bookmark and Share
Publicat: miercuri, 13 Aprilie 2011 , ora 10.44

În contextul apropierii Sărbătorilor Pascale nu m-a surprins vineri, 8 aprilie 2011, apariția pe afișul Orchestrei Naționale Radio a Oratoriului Bizantin de Paști Patimile și Învierea Domnului de Paul Constantinescu. La pupitrul dirijoral, Maestrul Horia Andreescu. A fost o alegere cu atât mai inspirată cu cât concertul va fi preluat de Uniunea Europeană de Radio și difuzat în 17 aprilie de către zece radiodifuziuni partenere, prilej cu care, iată, muzica românească se va face auzită peste hotare.

Soliști la înălțimea rolurilor

Soliști au fost Cristian Hodrea în rolul "Evanghelistul", un bariton excelent cu o dicție impecabilă. A reușit să se facă mereu auzit, impunându-se cu succes în fața orchestrei, chiar și în momentele de forte. Basul Pompeiu Hărășteanu a interpretat rolul "Iisus", o voce dublată de efecte speciale care trimiteau la ideea de transcendență. Pe scenă au mai urcat mezzo-soprana Sidonia Nica, sopranele Valentina Naforniță, Alina Bottez, tenorul Pataki Adorjan și baritonul Iustinian Zetea. Toți soliștii au fost la înălțimea rolurilor ce le-au fost oferite, luând parte la vibrația de esență divină menită să străbată lucrarea. Corul Academic Radio pregătit de Dan Mihai Goia a fost admirabil grație acurateții, dar și capacității de empatie cu acțiunea pe care este centrat oratoriul.

Maestrul Horia Andreescu - izvor de energie antrenantă

Sunetul orchestrei s-a adăugat la excelența interpretativă a celorlalți, cu un mare plus pentru alămuri, care dețin un procent semnificativ în desfășurarea muzicală și care au făcut față cu bine acestei provocări. E drept că atunci când ai la pupitru un dirijor precum Horia Andreescu este și greu să nu dai tot ce ai mai bun din tine; căci pe lângă incontestabilele sale virtuți pe care cu toții sunt sigură că le cunoaștem, aș adăuga-o pe aceea că Horia Andreescu este o prezență care te inspiră prin exemplul personal, capabilă să antreneze și orchestră și public în ceea ce cu adevărat semnifică muzica.

Îmi închipui că pentru instrumentist nu este greu să își intre în rol, în momentul în care în fața lui îl vede pe dirijor deja implicat în ceea ce vrea să transmită și a sta două ore în fața unei orchestre, a unui ansamblu coral și în fața a șapte soliști, este un tur de forță pe care numai un adevărat Maestru e capabil să îl realizeze.

Un rol în sunetul armonios al orchestrei l-a avut, în mod sigur, și dispunerea partidelor: cea de violoncel nu s-a aflat la dreapta, așa cum suntem obișnuiți, ci între partida vioară și cea de violă. Aceasta a dus la o mai bună omogenizare a sunetului, făcându-l mai rotund, mai cald.

Măreția momentului

Ultima parte - Învierea - a fost cu adevărat monumentală, corul a intonat cu acuratețe vibrația dramatică, dar și măreția momentului. Totul a fost o explozie de lumină solară copleștioare și i-a făcut și pe cei din public să retrăiască acest miracol pe care, de sute de generații, îl retrăim de Paști.


Petra Gherasim