ACUM:
23.30
Sunete contemporane
Incursiune în lumea muzicii contemporane românești.
Urmează: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...
Apoi: 0.55 Imnul de stat

Arhivă : Cronici Înapoi

'Văduva Veselă' a ajuns la Craiova

Bookmark and Share
Publicat: joi, 7 Aprilie 2011 , ora 12.07

În 24 martie 2011, Teatrul Liric din Craiova a invitat publicul să urmărească o nouă producție cu opereta Văduva veselă de Lehar care, în regia Arabelei Tănase și scenografia sugestivă și multicoloră schițată de Răsvan Drăgănescu, se derulează plină de vervă, alertă și amuzantă.

Dublă distribuție - două calități

Și pentru că există două distribuții în rolurile principale, m-a tentat să văd ambele versiuni, parte dintre interpreți fiind însă singuri pe rol - tânărul actor-balerin Laurențiu Nicu, debordant ca plasticitate a mișcării, umor și spontaneitate în Niegus, în scurte intervenții, Edith Mag, de mare efect în Olga, asemeni Eugeniei Iosub, irezistibilă Prascovia, în timp ce tenorul Ion Sandu Filip, confruntându-se cu grave probleme vocale, nu se poate lăuda nici ca actor cu expresivitate, rămânând un Camille de serviciu.

În celelalte roluri de prim plan se remarcă mai ales soprana Diana Țugui, conturând o Valencienne cuceritoare sub toate aspectele - frumoasă, charismatică, plină de nerv (cu siguranță ar reuși mai mult dacă ar avea în Camille un partener real…), cu glas calitativ, spunând proza cu dicția și firescul necesar; Georgeta Grigore rămâne însă în rolul său departe de ceea ce a gândit compozitorul, glasul său plin, cu o emisie incertă, prețiozitatea rostirii și a atitudinii, absența umorului opunând-o imaginii unei cochete sprințare. Cred că ar fi mai potrivită, totuși, în Hanna Glavary, văduva veselă, care, oricum, în ambele distribuții, a fost foarte… văduvită, pentru că nici Magda Gruea-Negoescu și nici Anca Pârlog nu au ținuta, știința de a spune textul vorbit, capacitatea de a relaționa credibil cu partenerii, păstrând o anume rigiditate total străină farmecului strălucitoarei și sensibilei eroine.

Impact la public

Prin indisponibilitatea unui tenor, Dragoș Dragomirescu a susținut, în cele două reprezentații, rolul Danilo, reușind să depășească dificultățile multiple cu siguranță și curaj, cu o prezență scenică adecvată, destul de degajat, rezolvând cu acuratețe și scriitura vocală. Ambasadorul Mirko-Zetta, mai sobru în viziunea lui Teodor Ispas, mult mai jovial construit de Daniel Cornescu, a avut, de fiecare dată, un impact imediat la public, poantele fiind la fel de gustate, cu aplauze la scenă deschisă.

Se putea și mai bine

Corul a sunat bine (pregătit de Lelia Candoi), balerinii au avut momente de succes (coregrafia Emilian Belcin), orchestra - poate mai ezitantă la început - a adus, de-a lungul spectacolului, un plus de atractivitate paginilor muzicale, la pupitru fiind, succesiv, directorul Florian George Zamfir și Alexandru Iosub, depășind cu destulă discreție și decalajele, realizând o coordonare precisă între fosă și scenă, așa încât, asemeni spectatorilor extrem de numeroși, m-am amuzat uneori copios, am aplaudat sincer, consolându-mă cu gândul că, din fericire, există alternative pentru ca Hanna să-și găsească o interpretă pe măsură, într-o producție de cursă lungă care astfel ar deveni cu adevărat reușită.


Anca Florea