ACUM:
7.00
Allegro... de weekend
Un matinal clasic, într-un tempo vivace.
Urmează: 9.50 Promo Informații despre evenimentele partenerilor noștri.
Apoi: 9.54 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Cronici Înapoi

Jordi Savall la Cité de la musique din Paris

Bookmark and Share
Publicat: luni, 13 Decembrie 2010 , ora 11.55

După cum spunea într-un interviu oferit anul acesta emisiunii Poveștile de succes ale muzicii, Jordi Savall lucrează ani buni la proiectele sale atât de complexe, oferindu-le apoi, alternativ, pe parcursul unei stagiuni. După ce pe 30 noiembrie 2010 prezenta la Iași lucrări din Cartea științei muzicii a cărturarului Dimitrie Cantemir, pe 8 decembrie 2010, la Cité de la musique din Paris, împreună cu două dintre ansamblurile pe care le-a înființat în decursul timpului - La Capella Reial de Catalunya și Hesperion XXI - Jordi Savall ne-a invitat în lumea muzicală a lui Miguel de Cervantes și a celebrului lui personaj, Don Quijote.

"Doar un scriitor cu o excelentă formație și experiență muzicală, posedând pe deasupra ample cunoștințe asupra practicii și funcției muzicii în sine, asupra repertoriului vechi de romanțe, dar și al celor contemporane lui, asupra cântecelor și dansurilor și instrumentelor muzicale folosite în epocă, putea să fie capabil să integreze în romanele sale atâtea informații precise despre faptul muzical cotidian", notează Savall în caietul program al concertului.

În seria "Eroii", propusă de Cité de la musique, artistul a reînviat un proiect început în anii '70 împreună cu Montserrat Figueras, Hopkinson Smith, Ton Koopman și alți muzicieni din Ansamblul Hesperion XX, selectând cântece, romanțe, madrigaluri și piese citate de Cervantes, cărora le-a adăugat texte corespunzătoare din povestea lui Don Quijote, recitate convingător și cu umor de actorul Marcel Bozonnet.

Știm cu toții că artistul catalan nu este doar unul dintre cei mai importanți interpreți de muzică veche ai momentului; el creează, face adevărate exerciții de stil, pune în acord muzica și cuvântul, recompune partituri pornind de la câteva note uitate undeva într-un manuscris. Așa s-a întâmplat și de această dată; de pildă romanța populară în care se vorbește despre iubirile și aventurile Contelui Claros a fost reconstruită pe baza unei melodii de patru note scrisă în 1565 de Francisco Salinas în tratatul său Musica Libri VII și cu ajutorul armonizărilor și variațiunilor lui Venegas de Henestrosa. Nu doar muzicienii de pe scenă se simțeau în mod deosebit atașați de această partitură, pe care au ales să o reia ca al doilea bis al concertului (după un Cântec de Crăciun al unui compozitor catalan), ci și publicul care a părăsit sala fredonând cele patru note esențiale.

Întregul spectacol a avut coerența dată de Manuel Forcano, cel care a gândit succesiunea momentelor ținând cont de necesitățile dramaturgice și de o anume teatralitate a curgerii sonore, susținând totodată textele, adaptate muzicii de același Forcano.

Însă peste toate se simte personalitatea lui Jordi Savall, cel care cu o discreție uluitoare reușește să dea intrările, să încurajeze artiștii, să ceară mai mult din partea unora dintre ei sau să îi laude, doar din priviri, stăpânind totul și oferind totul. Am rămas după această seară cu impresia profundă a complexității artistului Jordi Savall și cu dorința certă de a reciti romanul lui Miguel de Cervantes - Don Quijote - cu muzica lui Savall aproape.

Monica Isăcescu
(cu sprijinul Institutului Cultural Român din Paris)