O sală destul de plină la Ateneul Român miercuri seară, în 21 iulie 2010, a arătat că dorinţa de muzică este permanentă şi că ideea unei stagiuni estivale în Bucureşti a fost foarte bine primită. Asociaţia Lanto Arte i-a prezentat bucureştenilor, de data aceasta, pe membrii Cvartetului Ad Libitum al Filarmonicii din Iaşi: Adrian Berescu, Şerban Mereuţă, Bogdan Bişoc şi Filip Papa.

Cu lucrări de Mozart, Schubert, Haydn, Puccini sau Mahler, artiştii au demonstrat că muzica de cameră este gândită şi inspirată pentru petrecerea plăcută a serilor, pe vremea când stresul nu se inventase încă, iar oamenii aveau timp - pentru a cita o scriitoare română. Pe de altă parte, muzica de cameră este atât de greu de cântat pentru că eşti descoperit şi se aude absolut tot ceea ce faci; s-a auzit foarte bine ce au făcut cei din Cvartetul Ad Libitum: momente de atmosferă calmă şi de avânt romantic, comunicare şi dozaje perfecte între parteneri, intrări impecabil sincronizate, un sunet de ansamblu închegat, cald, fără goluri de sunet.

Aplauzele au fost foarte bogate, şi nu au venit neapărat numai după hituri precum Dansul ţărănesc de Constantin Dimitrescu sau Serenada lui Haydn, ci după o transcripţie a Adagietto-ului din Simfonia a 5-a de Mahler - tot şlagăr, dar de cu totul altă natură: acolo s-a auzit însuşi spiritul solitar pe întinderi nesfârşite, în pianissime cântate ca şi când instrumentiştii ar fi avut surdină pe instrumente, secunde incredibil de dense şi profunzime sonoră care nu venea din nuanţele mari, ci din profunzimea interpretării şi implicării muzicienilor.