Anul acesta, Fanciulla del West (Fata din Far-West) de Puccini împlineşte 100 de ani de când a fost scrisă. Povestea de dragoste dintre Minnie, proprietara unui salon, şi banditul Dick Johnson, se desfăşoară în California. Opera din San Francisco, dornică să propună publicului un libret cu referinţe cunoscute, o sărbătoreşte până în iulie 2010.

La Fanciulla este o partitură dificilă pentru cântăreţi şi pentru public. Melodiile infinite şi armoniile ei surprizătoare cer o interpretare inspirată şi precisă. Directorul muzical permanent al operei, Nicola Luisotti, a iniţiat lirismul şi tensiunea dramatică în orchestră, dar nu a reuşit să inspire toţi interpreţii. Doar în partida de cărţi în care îşi joacă viaţa, soprana Deborah Voigt (foto) a făcut din Minnie un personaj credibil, o femeie pe atât de puternică, pe cât de blândă. Iar Roberto Frontali, în pielea Şerifului îndrăgostit, a demonstrat calităţi vocale strălucite şi adaptate rolului.

Sentimentul tragic la Puccini este un ingredient esenţial şi chiar asta a lipsit, în general. Tenorul Salvatore Licitra a compus un Dick Johnson energic şi focos, dar prea simplist. În schimb, publicul a fost sedus de decorurile somptuoase, costumele colorate şi, în actul al 3-lea, de intrarea cântăreţei pe un cal adevărat. La Fanciulla nu este nici La Bohème, nici Tosca, şi doar o producţie de excepţie îi poate pune în valoare potenţialul.