ACUM:
13.00
Concertele Radio România Muzical
Înregistrări recente din fonoteca noastră.
Urmează: 14.00 Concertele lumii Primite prin intermediul Uniunii Europene de Radio.
Apoi: 15.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Cronici Înapoi

O nouă expoziție dedicată lui George Enescu

Bookmark and Share
Publicat: vineri, 12 Martie 2010 , ora 9.09

Vernisajul expoziției George Enescu și muzica lăutarilor români a avut loc miercuri, 10 martie 2010, la Palatul Cantacuzino. O expoziție bogată, cu documente în mare parte inedite, rezultat al cercetărilor de peste 40 de ani ale muzicologului Viorel Cosma. Cu ajutorul echipei Muzeului Național "George Enescu" (Cristina Andrei - muzeograf și Aurelian Popovici - grafician), sunt prezentate 20 de panouri ce surprind relația profundă și îndelungată dintre Enescu și șase mari lăutari români: George Ochialbi, Lică Ștefănescu, Cristache Ciolac, Gheorghe Dinicu, Nicolae Biucă și Grigoraș Dinicu. Nu au lipsit nici momentele muzicale, oferite de orchestra violonistului Petrică Pană. Expoziția poate fi vizitată săptămânal de marți până duminică, până pe data de 26 martie.


Înainte de începerea vernisajului am avut prilejul de a discuta cu doamna Laura Manolache, directoarea Muzeului Național "George Enescu":

"După o serie de portrete de compozitori români în seria laureaților Premiului Național de Compoziție "George Enescu", după o altă serie de expoziții consacrate creației lui George Enescu, iată că astăzi, în Aula Palatului Cantacuzino, Muzeul Național "George Enescu" oferă o expoziție cu tematică inedită, menită să probeze legăturile profunde existente între maestrul George Enescu și muzica lăutarilor români. În principal, bogăția documentelor ne-a fost oferită de către muzicologul Viorel Cosma.

De asemenea, documente, afișe, programe din arhivele Muzeului Național George Enescu, ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor și ale Academiei Române se reunesc astăzi pe cele 20 de panouri ce surprind această relație profundă și îndelungată pe care Enescu a avut-o cu vestiți lăutari sau chiar familii de lăutari, unii dintre ei ajungând la un nivel muzical profesional, ca absolvenți ai unor instituții de învățământ superior muzical. Prezența lor în sălile de concert cu ocazia unor audiții, a unor premiere din creația enesciană, prezența lor în diferite alte momente ale existenței sale probează această legătură.

De asemenea, faptul că Enescu a notat cu minuțiozitate în manuscrisele sale diverse melodii culese de la lăutari sau faptul că a recenzat ca academician culegeri de folclor, ne conduc la această cunoaștere din interior pe care el a avut-o în privința muzicii populare și muzicii lăutarilor din România. Este o sărbătoare, și momentul vernisajului este însoțit nu doar de cuvântul muzicologului Viorel Cosma, consultantul științific al expoziției, alături de echipa Muzeului Național "George Enescu": Cristina Andrei - muzeograf și Aurelian Popovici - grafician, ci și de momente muzicale realizate de taraful violonistului Petrică Pană."


Muzicologul Viorel Cosma - Consultant științific al expoziției:

"Ideea acestei conferințe însoțite de muzică s-a născut în urma cercetărilor de peste 40 de ani privind legăturile lui George Enescu cu marii lăutari români. Sigur că a fost un subiect extrem de dificil. Legătura lui Enescu cu acești lăutari, care a durat peste 40-50 de ani, a fost într-adevăr o aventură, aș putea spune, pentru că în primul rând cu acești oameni se lucrează foarte greu. Sunt niște oameni foarte binevoitori, dar în același timp complet în afara problemelor științifice, de date, ani sau titluri de lucrări. Exactitatea melodiilor pe care ei le cântau era o chestiune foarte greu de stabilit. De la apariția cărții "Figuri de lăutari" din 1960 până astăzi, aș putea spune că a venit momentul în care ideea unui concert de prezentare a acestor legături ale lui George Enescu s-a copt.

Expoziția pe care o prezintă în premieră Muzeul Național George Enescu va face după părerea mea o mare vâlvă, pentru că sunt în proporție de 80% documente inedite, sunt lucruri fundamentale pentru înțelegerea legăturii lui George Enescu cu folclorul și cu muzica lăutărească - în paranteză fie vorba, Enescu i-a tratat pe absolut toți acești șase lăutari de la egal la egal, ca pe niște profesioniști ai muzicii. Și bineînțeles că Enescu nu a avut decât de profitat în urma acestor legături, pe care nu s-a sfiit de foarte multe ori în anumite interviuri, spunând că el a învățat mai mult de la lăutari decât de la școală. Vă dați seama că o asemenea afirmație este de-a dreptul șocantă în zilele noastre, dar în modestia lui Enescu vroia să arate că acești lăutari aveau din tată în fiu acest repertoriu. Aveau anumite elemente tehnice care l-au interesat în mod direct de Enescu, pentru că în unele lucrări, dar în mod deosebit în Sonata în caracter popular românesc, el a vrut să găsească și acele elemente ascunse de tehnică pe care numai printr-un contact viu, direct cu acești mari lăutari a putut să le prindă.

În momentul în care voi încerca să finalizez tot acest proiect, desigur că vom avea o revelație privind relațiile lui Enescu cu muzica lăutărească și în general cu acești mari lăutari. Este vorba de o legătură într-adevăr trainică și demnă a putea fi studiată în amănunt. Toate aceste lucruri revelatoare pentru legăturile lui Enescu cu muzica lăutărească am încercat să le surprindem în această expoziție, iar în concertul oferit de orchestra lui Petrică Pană vom încerca să punem în valoare toate melodiile pe care Enescu le-a notat. Astăzi vom face un efort ca să se audă în premieră absolută aceste melodii. Sunt convins că publicul care cunoaște Rapsodiile, Sonata pentru pian și Sonata pentru vioară "în caracter popular românesc" va recunoaște multe dintre aceste fragmente de melodii lăutărești."

Reportaj de Andreea Chiselev