Arhivă : Cronici
Înapoi
Recitalul violoncelistului Eugen Bogdan Popa si al invitatilor sai
Publicat: marți, 6 Ianuarie
2009
, ora 12.51
Regasire...
pe 2009
O sala plina astepta începerea concertului cameral din 6 ianuarie 2009, primul, al "Stagiunii de marti seara", de dupa Anul Nou.
Eugen Bogdan Popa, absolvent al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, (ca toti muzicienii serii, de altfel), violoncelist în Orchestra Filarmonicii "George Enescu", avea sa prezinte un program atractiv, în care avea sa primeasca replica din partea clavecinistei (si pianistei) Raluca Enea, avea sa cânte în duet cu Sandel Smarandescu, contrabasist în Orchestra Nationala Radio si cadru didactic asociat la UNMB, promitea un dialog suav arpegiat în compania harpei mânuite de Ioana Nicolescu Roncea, instrumentista în Orchestra Filarmonicii, pentru ca în încheiere sa ofere o asociere sonora cu o cunoscuta pianista si profesoara (la UNMB, Craiova si New Jersey-SUA), Viorela Ciucur.
În voia sunetelor...
A rasunat mai întâi Sonata a II-a BWV 1028 de Johann Sebastian Bach, cu ale sale patru parti scrise în contrastanta succesiune lent-repede. Aici, rostirea reverentioasa, nostalgica, urmaririle contrapunctice rapide, au fost redate cu un vibrato minim, într-o cîntare voit "naiva". Raluca Enea a intrat de asemenea în rol, cautând culoarea epocii la clavecinul sau.
A urmat o creatie insolita de Gioachino Rossini, un raspuns al marelui compozitor de opera la solicitarea unui prieten: Duet pentru violoncel si contrabas. Aceasta asociere timbrala l-a tentat, desigur pe muzicianul italian sa se amuze oferind un quasi duo pentru bas si bariton, când rezonând ca pe scena, comic, când depasind resursele vocii umane si virând spre virtuozitatea instrumentala. Eugen Bogdan Popa si Sandel Smarandescu au ales sa interpreteze aceasta spumoasa gluma rossiniana cu o eleganta retinuta.
Au urmat patru piese redate de Eugen Bogdan Popa împreuna cu harpista Ioana Nicolescu. Serenada napolitana de Giuseppe Sgambati, Dansul andaluz de Enrique Granados, Siciliana de Gabriel Fauré si Serenada în stil spaniol de Aleksandr Borodin au rasunat ca dialoguri bine realizate (buna sincronizare fiind de altfel o caracteristica a întregului program al serii). ... Dar spunerile solistice ale violoncelului s-au pastrat într-un ton rezervat, simtindu-se uneori nevoia adâncirii pe stare.
Ultima lucrare a acestui concert cameral au fost Variatiunile de Bohuslav Martinu pe o tema din opera "Moise în Egipt" de Gioachino Rossini. Aici, experienta solistica a pianistei Viorela Ciucur si-a spus cuvântul rezultând un duo stralucitor ce a redat fidel scriitura naravasa, incitanta, a compozitorului ceh. Bisati, cei doi au oferit publicului Elegia de Jules Massenet.
Concluzii si...flori
Muzica a fost bine apreciata de cei prezenti în sala de concert, care au aplaudat, au oferit flori si s-au bucurat de ofranda sonora a artistilor.
Înca o seara reusita a stagiunii camerale de la Sala Mica a Ateneului Român.
O sala plina astepta începerea concertului cameral din 6 ianuarie 2009, primul, al "Stagiunii de marti seara", de dupa Anul Nou.
Eugen Bogdan Popa, absolvent al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, (ca toti muzicienii serii, de altfel), violoncelist în Orchestra Filarmonicii "George Enescu", avea sa prezinte un program atractiv, în care avea sa primeasca replica din partea clavecinistei (si pianistei) Raluca Enea, avea sa cânte în duet cu Sandel Smarandescu, contrabasist în Orchestra Nationala Radio si cadru didactic asociat la UNMB, promitea un dialog suav arpegiat în compania harpei mânuite de Ioana Nicolescu Roncea, instrumentista în Orchestra Filarmonicii, pentru ca în încheiere sa ofere o asociere sonora cu o cunoscuta pianista si profesoara (la UNMB, Craiova si New Jersey-SUA), Viorela Ciucur.
În voia sunetelor...
A rasunat mai întâi Sonata a II-a BWV 1028 de Johann Sebastian Bach, cu ale sale patru parti scrise în contrastanta succesiune lent-repede. Aici, rostirea reverentioasa, nostalgica, urmaririle contrapunctice rapide, au fost redate cu un vibrato minim, într-o cîntare voit "naiva". Raluca Enea a intrat de asemenea în rol, cautând culoarea epocii la clavecinul sau.
A urmat o creatie insolita de Gioachino Rossini, un raspuns al marelui compozitor de opera la solicitarea unui prieten: Duet pentru violoncel si contrabas. Aceasta asociere timbrala l-a tentat, desigur pe muzicianul italian sa se amuze oferind un quasi duo pentru bas si bariton, când rezonând ca pe scena, comic, când depasind resursele vocii umane si virând spre virtuozitatea instrumentala. Eugen Bogdan Popa si Sandel Smarandescu au ales sa interpreteze aceasta spumoasa gluma rossiniana cu o eleganta retinuta.
Au urmat patru piese redate de Eugen Bogdan Popa împreuna cu harpista Ioana Nicolescu. Serenada napolitana de Giuseppe Sgambati, Dansul andaluz de Enrique Granados, Siciliana de Gabriel Fauré si Serenada în stil spaniol de Aleksandr Borodin au rasunat ca dialoguri bine realizate (buna sincronizare fiind de altfel o caracteristica a întregului program al serii). ... Dar spunerile solistice ale violoncelului s-au pastrat într-un ton rezervat, simtindu-se uneori nevoia adâncirii pe stare.
Ultima lucrare a acestui concert cameral au fost Variatiunile de Bohuslav Martinu pe o tema din opera "Moise în Egipt" de Gioachino Rossini. Aici, experienta solistica a pianistei Viorela Ciucur si-a spus cuvântul rezultând un duo stralucitor ce a redat fidel scriitura naravasa, incitanta, a compozitorului ceh. Bisati, cei doi au oferit publicului Elegia de Jules Massenet.
Concluzii si...flori
Muzica a fost bine apreciata de cei prezenti în sala de concert, care au aplaudat, au oferit flori si s-au bucurat de ofranda sonora a artistilor.
Înca o seara reusita a stagiunii camerale de la Sala Mica a Ateneului Român.