Marți, 3 septembrie, pianistul polonez Szymon Nehring evoluează la Ateneul Român în compania Orchestrei Radiodifuziunii Poloneze, dirijor Lawrence Foster.

Veți cânta alături de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Poloneze în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu". Înțeleg că ați mai lucrat cu această orchestră - cum ați descrie relația dumneavoastră cu ansamblul?

Este o orchestră foarte bună, cu siguranță una din cele mai bune două orchestre din Polonia. Membrii orchestrei au o atitudine specială față de muzica poloneză, o cântă foarte des. Știu toate notele din concertele lui Chopin sau concertul lui Paderewski. Este o adevărată bucurie să cânt cu ei, deoarece nu ne chinuim discutând interpretarea; cântăm și descoperim lucruri noi în timp ce cântăm, ceea ce e excelent.

Dirijorul concertului din 3 septembrie este Lawrence Foster. Ați mai împărțit scena cu el de două ori - în ianuarie și la începutul lui august, interpretând Concertele numărul 1 și numărul 2 de Frederic Chopin. Cum a fost să lucrați cu un maestru renumit, mai ales un repertoriu pe care îl cunoașteți așa bine?

Cred că e o experiență constructivă să cânți cu muzicieni atât de experimentați. E oarecum asemănător cu situația orchestrei - el nu discută cu mine, ci mai degrabă îmi arată, dirijând, cum i-ar plăcea să fie, ne înțelegem fără cuvinte. Așa ceva nu se întâmplă des, și îmi dă inspirație, deoarece este un muzician atât de experimentat încât nu folosește cuvinte pentru a comunica, este foarte clar prin acțiuni.

În 2017 ați câștigat Concursul Internațional "Arthur Rubinstein" de la Tel Aviv. Ce impact a avut acest fapt asupra carierei dumneavoastră?

Trebuie să spun că mulțumită acestui fapt am avut multe concerte în Statele Unite ale Americii, în Europa sau în Israel. Am putut să cânt alături de Orchestra Tonhalle din Zurich sau cu Orchestra Filarmonicii din Israel, acestea fiind, evident, experiențe deosebite pentru mine, deoarece e foarte important să cânți cu astfel de muzicieni pentru a-ți dezvolta simțurile muzicale, ceea ce nu poți face acasă, la studiu sau susținând recitaluri solo. Poți învăța de la mari muzicieni, mari dirijori și orchestre importante unele lucruri pe care nu e posibil să le înveți altundeva. Desigur, am cântat și în multe săli importante, ceea ce mă ajută să mă dezvolt - știu că sunt foarte tânăr și că pot face mult mai mult decât fac acum. Fără aceste oportunități, sunt sigur că nu aș fi fost unde sunt acum.

Aceasta nu e prima dată când veniți în România - ați mai cântat cu Orchestra Națională Radio în 2016, la Sala Radio. Cum vă amintiți acel concert?

Am cântat același concert pe care urmează să îl cânt acum, ceea ce e amuzant, deoarece am în jur de 20 de concerte în repertoriu, dar în România îl cânt doar pe acesta. Îmi amintesc că publicul din România este deosebit, în unele feluri similar cu publicul polonez - reacționează spontan și se bucură de muzică, fără prea multe discuții inutile despre muzică, ceea ce îmi place. Cred că așa ar trebui tratată muzica în momentul ascultării în sala de concert. Îmi amintesc, de asemenea, că Sala Radio are o acustică bună, ceea ce e foarte bine, evident.

În 2015 ați lansat două albume - primul cu miniaturi de Chopin, iar pe al doilea ați înregistrat lucrări de Chopin, Karol Szymanowski și Pavel Mykietyn. Se poate spune că vă place muzica modernă și contemporană?

Trebuie să spun că nu cânt atât de des, deoarece programul de concert include foarte rar muzică contemporană, dar dacă am oportunitatea, este plăcut să o fac. Când vorbim despre astfel de lucrări, de multe ori poți fi al cincelea sau al șaselea interpret și nu o știi pe de rost înainte să o înveți; așa ar trebui să fie cu toate lucrările, dar evident că e imposibil - când interpretezi o sonată de Beethoven, știi toate sonatele de Beethoven. O altă diferență este felul în care tratezi partitura unei lucrări contemporane, față de o baladă de Chopin sau o sonată de Beethoven. Cred că felul în care abordăm muzica contemporană ar trebui să fie felul în care abordăm toată muzica. Pentru mine este foarte bine să cânt lucrări contemporane. Am înregistrat, de asemenea, Concertul pentru pian de Krysztof Penderecki, o lucrare imensă, complexă și complicată; a fost o experiență unică, deoarece am avut oportunitatea să lucrez cu compozitorul însuși, în calitate de dirijor.

Înțeleg că ați interpretat Concertele pentru pian de Frederic Chopin pe un instrument de epocă. Ce ne puteți spune despre această experiență?

Este o experiență similară cu interpretarea unei lucrări contemporane. Este mai ușor să găsești spiritul compozitorului cântând pe un instrument de epocă, în opinia mea. Fără această experiență este într-un fel imposibil să găsești aceeași manieră de a cânta, deoarece presupune o tehnică diferită, mult mai mult legato, un touche diferit. Cântând pe un pian modern este mult mai greu să găsești echilibrul necesar muzicii lui Chopin. Trebuie să spun, totuși, că nu am cântat așa de mult pe un instrument de epocă încât să știu cum se cântă. A fost o experiență interesantă, dar e un alt fel de a cânta; cunosc pianiști care o fac foarte bine, dar e nevoie de ani buni de muncă.

O parte importantă a repertoriului dumneavoastreă este alcătuită din lucrări semnate de compozitori polonezi - este rezultatul unei alegeri conștiente?

Nu cred că majoritatea repertoriului meu este polonez, doar că interpretez mai des lucrările semnate de compozitori polonezi în concerte, deoarece eu sunt polonez. Dar încerc să ofer un program cât mai versatil - în repertoriu am concerte de Ludwig van Beethoven, de Serghei Rahmaninov, lucrări de Franz Schubert, Johannes Brahms, Serghei Prokofiev, Claude Debussy. Cred că majoritatea lucrărilor pe care le prezint în concert sunt poloneze, deoarece îmi plac foarte mult - e minunat să cânți Chopin, unul din cei mai importanți compozitori, dar îmi plac, de asemenea, și lucrări semnate de Karol Szymanowski, un compozitor care nu este cunoscut la fel de bine, deși muzica sa este foarte bună. Îmi plac lucrările sale la fel de mult cum îmi plac lucrările lui Debussy sau lucrările lui Prokofiev. Cred că îmi plac majoritatea lucrărilor dedicate pianului, iar în concert prezint de obicei lucrări din repertoriul polonez.

Într-un interviu ați spus că în New York ați vizitat Muzeul de Artă Modernă și Opera Metropolitană. Ce anume veți vizita în București?

Nu sunt sigur încă, dar am un prieten foarte bun acolo și cred că voi avea timp, voi încerca să vizitez un muzeu, de obicei acolo găsesc inspirație înaintea concertelor. Poate voi avea ocazia să ascult concertul de dinaintea zilei în care concertez eu.