În, 24 mai, de la ora 19.00, Orchestra Națională şi Corul Academic Radio pregătit de Ciprian Ţuţu evoluează în cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, sub conducerea dirijorului Gheorghe Costin. Evenimentul propune publicului o serie de prime audiţii absolute, lucrări scrise de Maia Ciobanu, Călin Ioachimescu, Christian-Alexandru Petrescu şi Adrian Iorgulescu. Între soliști, se numără alături de trombonistul Barrie Webb și violoncelistul Mircea Marian şi unul dintre compozitorii amintiţi - Christian-Alexandru Petrescu, autorul lucrării "Trei poeme pentru mezzosoprană și orchestră". Despre acest eveniment am stat de vorbă cu Christian-Alexandru Petrescu:

Ce înseamnă pentru viața muzicală românească un festival de muzică contemporană?

E foarte greu de răspuns pentru că, din perspectiva evenimentelor din România, este foarte important că acest tip de muzică nouă se aduce la cunoștința publicului. Publicul nu este foarte obișnuit să asculte muzică nouă și muzica nouă trebuie adusă și rememorată, și rememorată, și rememorată. Am să vă spun că să vă răspund și mai plastic... când eram adolescent, mergeam cu mătușa mea la Ateneu, la concertele Filarmonicii, și de multe ori în sală, la sfârșitul concertului, era câte o lucrare Debussy, Ravel. Ei, la vremea respectivă, publicul pleca când se cânta Ravel și Debussy. Astăzi, după atâția ani, publicul nu mai pleacă. Deci, obișnuința are o foarte mare importanță. La fel se întâmplă și aici. Aceste crâmpeie de muzică nouă sigur că au darul de a obișnui publicul cu ceea ce înseamnă o muzică nouă. Ea reflectă o realitate, asta care este, și realitatea este ralizată prin mijloacele sonore de care dispunem la ora actuală și care sunt foarte vaste.

V-am luat din plină repetiție. Vineri va fi un concert cu trei lucrări în primă audiție absolută, printre care și lucrarea dumneavoastră "Trei poeme pentru mezzosoprană și orchestră". Din păcate, dumneavoastră veți fi și compozitor, și interpret.

Din păcate, situația a fost de așa natură încât solista nu a mai putut să cânte. Noi regretăm pentru că era foarte important. Și-atunci, sigur că am preluat ștafeta. Aș fi preferat să nu cânt eu, să cânte altcineva, dar asta a fost situația.

Ce ne puteți spune despre această lucrare în primă audiție absolută?

Eu atunci când scriu și mai ales când scriu legat de un text poetic - este vorba aici de Blaga - plec întotdeauna de la semnificație. Și-atunci, semnificația pe care Blaga mi-o sugerează prin poemele lui sigur că încerc să o realizez în plan sonor, să găsesc acele mijloace care să realizeze acea atmosferă poetică, specifică fiecărui poem în parte. De aceea mijloacele sunt alese în funcție de asta.

Cum vi se pare asocierea dintre lucrarea dumneavoastră și celelalte trei compuse de Maia Ciobanu, Călin Ioachimescu și Adrian Iorgulescu?

Suntem compozitori care avem viziuni proprii și este normal și foarte bine că publicul are posibilitatea să cunoască o paletă largă de moduri de exprimare, de mijloace de exprimare, de concepție estetică ș.a.m.d. Deci, este foarte bine că se asociază!

Cum este colaborarea cu Orchestra Națională Radio și dirijorul Gheorghe Costin?

Cu dirijorul Gheorghe Costin nu sunt la prima participare. În 1992, când a venit Xenakis aici și s-a făcut un concert special pentru el, atunci am cântat Ais - o lucrare a lui Xenakis ca solist vocal și la pupitru a fost Gheorghe Costin. De atunci ne-am înțeles foarte bine și lucrurile au mers foarte bine, deci și în continuare suntem într-o foarte bună înțelegere. Și cu orchestra la fel. Sunt receptivi muzicienii din orchestră. Mulți dintre ei mi-au fost studenți și-i cunosc foarte bine; avem și o anumită relație afectivă, dacă vreți.

În final, vă rog să adresați publicului o invitație pentru concertul de la Sala Radio!

Dacă doriți să cunoașteți în profunzime modul de a trăi al fiecăruia dintre noi, e foarte bine să veniți la Sala Radio pentru că veți descoperi și alte părți ale psihicului fiecăruia dintre noi.