Am avut marea bucurie de a mă afla la Geneva la invitația Excelenței Sale, domnul Ambasador Adrian Gheriță și a doamnei Gheriță pentru a participa la un concert excepțional dedicat Zilei Europei, care a avut loc la Victoria Hall. Am colaborat cu această ocazie cu Orchestra Națiunilor Unite și cu un extraordinar dirijor pe care am avut bucuria și privilegiul de a-l cunoaște cu această ocazie, Antoine Marguier. Am cântat împreună Concertul în fa minor nr.2 de Chopin, una dintre, trebuie să admit, lucrările mele preferate. A fost cu adevărat un privilegiu să mă aflu într-o sală atât de frumoasă care, cumva, mi-a adus aminte de Ateneul Român - nu neapărat pentru că seamănă foarte mult, dar pentru că atmosfera este cumva similară și simți un fior al prezențelor marilor artiști pe acea scenă. Iar după Concertul de Chopin, am avut bucuria de a oferi ca bis Sonatina pentru mâna stângă de Dinu Lipatti. Evident, este o piesă cu totul extraordinară pe care unde altundeva s-o cânți cu mai mare bucurie decât la Geneva, acolo unde Lipatti a trăit, a fost profesor și unde există atât de mult din istoria lui Lipatti. Unul din primele lucruri pe care le-am făcut la Geneva, de altfel, primul lucru în prima zi în care am ajuns a fost să merg la cimitirul din Chêne-Bourg și să îi vizitez mormântul lui, al mamei lui și al soției lui. A fost un moment foarte emoționant pe care mi-am dorit de foarte multă vreme să-l pot trăi, însă nu mai fusesem la Geneva și deci nu am avut ocazia să fac această vizită, acest pelerinaj de suflet în decursul căruia l-am rugat pe Lipatti să-mi dea puterea și inspirația de a cânta Concertul al II-lea de Chopin pe care-l iubesc atât de mult, un concert pe care el nu ni l-a lăsat în înregistrările lui, dar pe care îmi imaginez în fiecare clipă în care-l studiez cum l-ar fi cântat Lipatti și ce comoară de conținut i-ar fi adus acestei capodopere.