ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu tenorul Bogdan Mihai

Bookmark and Share
Publicat: miercuri, 31 Ianuarie 2018 , ora 14.33

În 1 februarie 2018, spectacolul cu opera "Bărbierul din Sevilla" de Gioachino Rossini de la Opera Națională București îl va avea în centrul distribuției pe tenorul Bogdan Mihai. Este rolul de debut al îndrăgitului tenor, tot pe scena bucureșteană, în decembrie 2017. A inclus atunci în spectacol scena și aria finală a Contelui Almaviva "Cessa di piu resistere", Bogdan Mihai realizând astfel o premieră absolută în România. Acest rol i-a deschis porțile marilor teatre de operă din lume, printre care: Opera de Stat din Stuttgart, Opera Germană din Berlin, Teatrul Chatelet și Teatrul Champs Elysees din Paris, Opera din Montreal, Dubai Opera House, Teatrul Verdi din Trieste. A cântat sub conducerea muzicală a unor dirijori importanți precum : Nello Santi, David Parry, Ion Marin, Jean Christophe Spinosi, Dmitri Jurowsky, Gullielmo Garcia Calvo, Enrique Mazzola. Numele lui Bogdan Mihai apare și pe trei DVD-uri cu operele rossiniene: "Aureliano in Palmira", "Adelaide di Borgognade" și "Moise", dar și compact disc realizat în 2016 la casa discografică Naxos tot cu o operă de Rossini - "Il Viaggio a Reims". Despre revenirea pe scena bucureșteană și performanțele sale în Contele Almaviva, tenorul Bogdan Mihai a vorbit în următorul interviu:


Reveniți pe scena Operei Naționale București cu personajul în care ați debutat, în 2007, pe aceeași scenă - Contele Almaviva din opera lui Rossini, Bărbierul din Sevilla. Scriați zilele trecute pe o pagină de socializare despre amintirile dragi care vă leagă de acest debut.

Așa este. Mi-a făcut o foarte mare bucurie; un rol care m-a purtat, de fapt, pe toate marile scene ale lumii și întotdeauna mă întorc acasă cu drag la gândul că am cântat alături de colegi extraordinari - regertatul Pompeiu Hărășteanu, Mihnea Lamatic, Iordache Basalic, Mihaela Stanciu… și câți și mai câți. A fost o mare bucurie! … și cu dirijori… cu Vlad Conta, cu Răzvan Cernat, cu Ciprian Teodorașcu… Întotdeauna îmi aduc aminte cu mare, mare bucurie. Și acum am ocazia să cânt din nou cu Ciprian Teodorașcu, cu Iordache Basalic și prima mea Rosină, care a fost Oana Andra. A fost o regăsire minunată!


Este Contele Almaviva rolul care v-a adus cele mai multe satisfacții. Este și cel mai cântat din cariera dumneavoastră de până acum - 230 de spectacole.

Exact.


Aș putea să vă întreb, după atâtea spectacole, ce regie v-a plăcut cel mai mult?

Întotdeauna mi-a plăcut ceea ce am făcut la momentul respectiv, dar îmi rămâne în suflet regia lui Emillio Sagi de la Teatrul Chatelet din Paris, o regie autentic spaniolă, cu elemente de flamenco, cu niște costume absolut superbe. De asemenea, o producție pe care am făcut-o la NCPA (National Centre for the Performing Arts), la Beijing, acum doi ani - la fel, o producție clasică. Sunt, oricum, adeptul montărilor clasice, care se încadrează foarte bine în ceea ce înseamnă libret și ceea ce a dorit de fapt compozitorul. Adaptările ușor moderniste… încerc totuși să readuc acel parfum pe care Contele de Almaviva trebuie să-l aibă pe scenă, indiferent că se aplică în zilele noastre sau, nu știu, o viziune puțin mai ciudată.


Și în ce teatru v-ați simțit cel mai bine?

Mă întorc la Teatrul Chatelet, mi-aduc aminte și de Opera din Dresda și, de curând, când am inaugurat primul teatru de operă din Dubai Opera House la fel, un public extraordinar! Cam peste tot pe unde am cântat căldura publicului este fantastică! Iar acum, că mă întorc acasă, am niște emoții extraordinare pentru că, iată, au trecut aproape opt ani și mi-a fost foarte, foarte dor de scenă, de public, de cei pe care i-am lăsat aici și pe care i-am regăsit atât de minunați. Trăim un vis, o magie!


La București veți cânta într-o regie destul de recentă, oarecum modernă. Cum vi se pare? Ați făcut deja repetiții.

Da, am făcut deja repetițiile. Am înțeles din ceea ce am văzut… prima scenă a Contelui… sunt îmbrăcat în costumele acelea clasice, iar apoi, ușor, ușor, acțiunea se duce spre zilele noastre. Eu am încercat să nu creez un conte vulgar, chiar dacă se raportează la zilele noastre, ci să-i păstrez totuși acea coloană vertebrală, demnitate… indiferent că eu trebuie să cânt la un moment dat într-o vestă de piele și cu un mare tatuaj pe mână sau, nu știu cum, blugi. Dar întotdeauna trebuie să-i păstrez eleganța pentru că, de fapt, opera se numea înainte de a fi prezentată Bărbierul din Sevilla… era Almaviva, o sia L'inutile precauzione. Deci, practic, personajul principal al acestei opere este Almaviva. Pe parcurs, ea s-a schimbat și-atunci Figaro a devenit personajul principal deoarece scena finală, a contelui, a fost mai tot timpul tăiată din cauza dificultăților extreme. Și-am spus atunci să păstrez demnitatea mea de conte pe scenă indiferent dacă producția este modernă sau nu.


Cum sunt relațiile cu ceilalți parteneri de scenă?

Extraordinare. Suntem ca o mică familie și mereu spun, și întotdeauna spun lucrul acesta, oriunde, în orice teatru m-aș duce întâlnesc o nouă familie. Nu există divi sau dive, ci există o echipă care își dorește să aducă publicului un produs final calitativ. Și, până la urmă, ce facem? Ne punem vocile în slujba maestrului Rossini, să aducem adevărul în muzică. Pentru că publicul este extrem de inteligent și de exigent și-atunci ne taxează, fapt pentru care ne dorim să oferim această spumă, această șampanie care se cheamă Rossini.


Spuneați, pe aceeași pagină de socializare, că reveniți la București și în luna martie, de această dată cu Mozart.

Cu Mozart, da. Este un rol pe care mi l-am dorit foarte, foarte mult, rolul Don Ottavio. Mi-aduc aminte primele mele lecții de canto, când am devenit tenor, cu soprana Mirella Freni, au fost timp de șase luni de zile cântând numai Dalla sua pace, aria lui Don Ottavio. Pe parcurs, anii au trecut și când am făcut ultima producție la Milano cu Ruggero Raimondi, mi-a spus "Bogdan, tu trebuie să cânți, să debutezi în acest rol. Este pentru tine." Și iată că visul se îndeplinește. Abia aștept!


Mai ales că până acum ați cântat mai mult Rossini.

Am cântat Rossini; m-am aplecat foarte tare spre ceea ce înseamnă belcanto, Bellini, Donizetti, Rossini, foarte, foarte mult. Bine, este și un repertoriu foarte vast și, cum spunea și soprana Nelly Miricioiu, buna mea prietenă, "Bogdan, întotdeauna păstrază-te în belcanto și, ușor, ușor, poți aborda Mozart, poți merge și spre alte stiluri muzicale, dar întotdeauna te întorci acasă, pentru că vocea ta este cu predilecție dedicată belcantoului." Și-atunci, asta încerc să fac.


Ce urmează pentru Bogdan Mihai după acest spectacol mult așteptat de public - este sold out?

Așa este. Am văzut și mă bucură foarte tare. Mă așteaptă un alt pachet de 32 de spectacole, într-un turneu extraordinar de frumos organizat de agenția mea în China, în toate marile teatre de operă - Beijing, Hong Kong, Shanghai… O să fie un tur de două luni de zile, un tur de forță cu producția pe care am făcut-o, cea a lui Giulio Ciabatti, atunci cânt am inaugurat Opera din Dubai; o producție clasică, un fel de mizanscene teatru în teatru. O să fie extraordinar! De-abia aștept!

Interviu realizat de Jeanine Costache