În 16 iunie 2016 în Foaierul Operei Naţionale Bucureşti se lansează volumul "Sergiu Ştefanschi - Un artist, un destin, o stea" scris de Mihai Alexandru Canciovici. Cartea reprezintă un dialog între balerin şi scriitor şi surprinde amănunte inedite din viaţa şi cariera lui Sergiu Ştefanschi, povestite chiar de domnia sa. Detalii despre acest volum am aflat de la cunoscutul balerin, dar şi de la autor.

Domnule Sergiu Ştefanschi, domnule Mihai Canciovici, în această seară la Opera Naţională Bucureşti va avea loc de la ora 17.00 un eveniment special. Despre ce este vorba?

S.Ş: Este vorba despre viaţa mea, de prim-balerin. Am început la Liceul de coregrafie din Bucureşti şi am primit o bursă pentru şase ani la St. Petersburg, unde este academia de dans înfiinţată de 300 de ani şi unde, într-adevăr, este o academie perfectă ca să creşti de la vârsta de 13 ani până la 19 ani. La Opera Română de fapt mi-am făcut debutul şi o perioadă în care am crescut ca prim dansator a fost pentru că veneam din generaţiile care au fost înaintea mea.. Eu şi Mihai atunci ne-am cunoscut şi el mi-a văzut primele mele spectacole şi a văzut toate spectacolele de la operă. Este figura cea mai importantă ca să-mi scrie o carte şi am avut această sinceritate, să-mi deschid sufletul.

Aşadar, pentru dumneavoastră este şi o revenire destul de emoţionantă la Opera Naţională Bucureşti.

S.Ş.:Da. În anul 2002 au fost decoraţi toţi balerinii din generaţia '60-'70. Mulţi dintre ei veneau din diferite colţuri ale lumii. Deci, am avut această ocazie, ca de atunci s-o cunosc pe doamna Beatrice Rancea. La Iaşi am fost decorat şi acum, venind la Opera din Bucureşti, mulţumesc doamnei Beatrice Rancea că face această lansare a cărţii chiar în holul Operei unde am început de fapt cariera mea.

Domnule Mihai Canciovici, cum a luat naştere ideea acestui volum?

M.C.: Ne-am reîntâlnit cu ocazia venirii pentru prima dată după 30 de ani a maestrului Sergiu Ştefanschi, când a fost decorat de preşedintele ţării, Ion Iliescu. A fost o mare bucurie să-l revăd, pentru că eu i-am văzut absolut toate spectacolele. El a fost considerat de toată lumea din teatru şi din ţară un prinţ adevărat al baletului, a fost un Albrecht din Giselle cum rar am văzut vreodată. Eu l-am întrebat atunci "Sergiu, ai vrea să scriem împreună o carte?". El a fost foarte emoţionat, nu mi-a dat imediat răspunsul şi după aceea a spus "Cred că da.", pentru că Rudolf Nureev, prietenul şi marele balerin mondial, o stea a baletului mondial, l-a întrebat odată "Sergiu, da tu de ce nu scrii o carte? Ai putea să scrii foarte multe lucruri pentru că ştii foarte bine multe lucruri." Şi-acest proiect s-a gândit atunci şi, uite, a luat acum fiinţă. Cum s-a desfăşurat? El mi-a povestit foarte multe lucruri minunate, relatări deosebite din viaţa lui şi artistică şi privată pe care eu le-am imprimat pe 25 de casete aproape, după care le-am retopit, le-am regândit, le-am concentrat şi le-am pus în această carte. Cartea este scrisă de mine, dar materialele îi aparţin lui, povestirile sunt ale lui. Este o bucurie că am scris această carte pe care o dedic nu numai unui mare artist, ci unei întregi generaţii de mari balerini, mari artişti, generaţia de aur a baletului românesc. Eu sunt fericit că am putut să ofer această carte scrisă cu sufletul meu. De fapt, este o retrăire a mea, o revenire în trecut, un remember al meu din copilărie, tinereţe şi până acum.

Am văzut că vor fi tot felul de amănunte inedite despre viaţa dumneavoastră. Puteţi să ne daţi, aşa, un mic teaser?

S.Ş:Vreau să vă spun că, în primul rând, sunt foarte emoţionat pentru că mă voi întâlni cu mulţi colegi şi elevi; am şi predat la Liceul de coregrafie. Deci, pentru mine e o euforie să-mi aduc aminte de toţi aceşti ani pentru că au fost anii în care Opera Română avea pe Oleg Danovski, care a fost marele maestru de la care am învăţat foarte mult şi el mi-a dat primul rol de prim-balerin cu Ileana Iliescu, prim-balerină la Opera Română - Siegfried din Lacul lebedelor. Deci, aşa mi-am început cariera şi am înţeles că din cei care au fost înaintea a trebuit să învăţ şi să devin într-o zi cu experienţa pe care am acumulat-o… La Opera Română din Bucureşti, 11 ani am dansat şi am făcut tot estul Europei şi tot vestul până în Cuba, la Havana (a fost primul zbor al Tarom-ului spre Havana), unde am participat la toate aceste festivaluri şi am fost invitaţi. A fost o mare onoare pentru baletul Operei Române în care, într-adevăr, au fost dansatori începând de la corpul de balet - fete şi băieţi - şi până la primii dansatori "the top of the top", cei mai buni. Şi aceşti oameni, trăind cu ei, în jurul lor, mi-au dat mult de gândit şi îi urmez şi îmi pare foarte bine de această carte pentru că am putut să reamintesc toate aceste nume cu care am colaborat. Mă simt aşa de bine în sufletul meu, la vârsta mea, că totuşi această carte a putut să fie lansată chiar la Opera Română.

Domnilor, vă mulţumesc foarte mult şi vă rog, la final, dacă doriţi să adresaţi ascultătorilor noştri o invitaţie să vină în această seară şi să ia parte la această lansare de carte la operă.

S.Ş.: Aş fi foarte fericit să văd cât mai mulţi colegi de-ai mei şi public care, într-adevăr, pentru 11 ani, m-au aplaudat şi m-au văzut pe scenă dansând cu Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Alexa Mezincescu, Elena Dacian - toate au fost partenerele mele de scenă.

M.C.: Le adresez tuturor ascultătorilor interesaţi de arta dansului această invitaţie de a participa la un eveniment cu totul special, care nu se referă numai la un mare artist, ci la o întreagă generaţie de mari artişti care au constituit generaţia de aur a baletului nostru. Va fi, de fapt, o sărbătoare a baletului. Aşa o doresc eu şi e binevenită în acest moment.