ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Interviuri Înapoi

Simt că sunt un cântăreț care gândește și ca un actor - Interviu cu Levente Molnar

Bookmark and Share
Publicat: duminică, 6 Decembrie 2015 , ora 17.35

Levente Molnár s-a născut în 1983 în România și s-a mutat ulterior în Ungaria. De la vârsta de 14 ani a studiat la Facultatea de Muzică din cadrul Nagy István School for Music and Fine Arts, apoi a fost admis la Facultatea de Muzică a Universității din Oradea în 2001, unde a studiat cu Marian Boboia. În 2006, Levente Molnár a debutat cu mare succes în rolul titular din opera Don Giovanni de Mozart la Opera de Stat din Budapesta, unde a fost și este în continuare aplaudat în multe alte roluri. Un alt moment important în cariera lui Levente Molnár a fost debutul la Opera Regală din Londra, interpretând tot un personaj din opera Don Giovanni - Masetto. Începând din stagiunea 2009-2010, Levente Molnár a fost și solist al Operei Bavareze de Stat din München.

Baritonul Levente Molnár a debutat pe parcursul lunii noiembrie în stagiunea operei Metropolitan din New York, în seria de spectacole cu Boema de Giaccomo Puccini. Într-o viziune regizorală deja consacrată, cea a lui Franco Zeffirelli, Levente Molnár interpretează rolul Marcello, avându-i alături pe scenă, printre alții, pe Barbara Frittoli, Ana María Martínez și Ramón Vargas. Spectacolul cu opera Boema programat la Metropolitan Opera House în 5 decembrie 2015, cu Levente Molnár în distribuție, a fost transmis în direct la Radio România Muzical, în deschiderea celei de-a XVII-a Stagiuni de transmisiuni directe de la MET. Cu acest prilej, apreciatul bariton a acordat în exclusivitate un interviu postului Radio România Muzical.

Sunteți pentru prima dată la New York. Vă place orașul? Cum îl percepeți?

Îmi place foarte mult. Oamenii sunt deschiși către cultură iar acest lucru este foarte important pentru mine. Publicul este deosebit, așa că mă bucur să fiu aici! Este un moment foarte important pentru cariera mea.


Pe unde ați apucat să vă plimbați prin New York?

Mai ales prin parcuri. În Central Park îmi place foarte mult.


În ce moment al carierei dumneavoastră ați cântat pentru prima dată rolul Marcello? Cum a fost atunci și cum vă amintiți acel moment?

Prima dată l-am cântat la Paris, când eram foarte tânăr și am avut multe emoții atunci, pentru că am fost alături de muzicieni foarte buni. Eram însă pregătit și atunci foarte bine și am avut succes cu acest rol, care îmi place mult! Este un rol foarte sensibil, un rol important, Marcello este un prieten foarte bun. L-am interpretat ultima oară și la Covent Garden, unde, de asemenea, am lucrat cu cântăreți excelenți dar și cu maestrul Placido Domingo. Cu el am vorbit pe larg despre rolul Marcello și mi-a spus ce ar trebui să fac: să fiu un prieten foarte deschis și să ascult problemele celorlalte personaje. Exact asta am făcut și toți au spus că este de dorit să joc bine, să fiu foarte implicat pe scenă.


Așa cum ați menționat, ați interpretat recent rolul Marcello la Opera Regală Covent Garden, alături de Piotr Beczala, Ecaterina Bakanova și Liliana Harutunian - o distribuție de clasă. Acum cântați la Metropolitan, pe aceeași scenă cu Ramon Vargas - un specialist al rolului Rodolfo, cu Barbara Frittoli - un alt nume celebru, care revine după multă vreme în rolul Mimi - și cu Ana Maria Martinez. Așadar o distribuie foarte versată în repertoriul puccinian. Cum vă simțiți alături de aceste voci?

Ooo, este minunat să cânt cu ei! Mă simt deja acasă, pentru că am cântat împreună de mai multe ori și la München. Am cântat și cu doamna Angela Gheorghiu… și, deja, suntem colegi buni cu toții. Mă simt, așadar, bine cu ei. Îmi plac foarte mult vocile lor.

În ce ritm au loc repetițiile? Cum se desfășoară practic pregătirea acestei montări?

Aproape în fiecare zi, de două ori. Trebuie să fim acolo și să lucrăm patru ore urmate de o pauză și încă patru ore. Lucrăm, în general, foarte mult aici. Din când în când facem un duet, Mimi - Marcello, alături de zece oameni care stau și se uită în partitură, atenți la cum cântăm, la eventualele greșeli. Și regizorul ne spune ce trebuie să facem… în fine, mai mult de zece oameni stau acolo și ne spun ce e bine, ce nu e bine. Pregătirea aici, în Metropolitan, e foarte profesionistă.


Este o mașinărie foarte bine pusă la punct.

Da. Așa este.


Cum vă simțiți în montarea acestui nume aproape sacru si pentru film și pentru operă - Franco Zeffirelli?

Este incredibil! Foarte frumos. Și din afară și din interior e la fel de impresionant și foarte special. Simți sufletul lui Franco Zeffirelli în Boema de aici. Este incredibil! Este sfânt pentru mine. Totul este pus la punct foarte, foarte clar și foarte profesionist.


Cât de confortabil vă simțiți pe o scenă care știm că este uriașă și care solicită destul de mult vocile?

Mie îmi place foarte mult acustica. Metropolitan este un nume mare dar dacă cineva ajunge să cânte acolo și simte publicul - pentru că publicul este foarte, important - poate observa că este una dintre scenele care atunci când sala este plină câștigă în calitatea acusticii. Pentru mine acest lucru este foarte interesant, pentru că în altă părți ale lumii, dacă sala este plină nu se observă același fenomen, însă Opera Metropolitan este avantajată din acest punct de vedere. Îmi place foarte mult acustica, mă simt acasă.


Cum va fi Marcello din 5 decembrie comparativ cu Marcello de la Covent Garden din Londra. La fel sau ați simțit nevoia să mai adăugați o serie de elemente personajului?

Mult mai discret, mult mai serios, asta pot să spun. Așa evoluează caracterul în cadrul regiei dar mie-mi place foarte mult și așa.


Și cum este Ana Maria Martinez?

Foarte bună! Am cântat cu ea la München, unde ea a interpretat rolul Mimi. Așa că, putem să spunem că la Metropolitan cântă acum două Mimi. Îmi place să aud o voce așa de plină pentru Musetta. Cântă foarte, foarte frumos și joacă foarte bine. Este extraordinară!


Debutul la Opera Metropolitan aduce cu sine multe viitoare surprize profesionale. Vă deschide acest eveniment noi perspective? Vă aduce oportunități? Ați semnat deja noi contracte?

Da. Sunt foarte fericit pentru că deja m-au întrebat despre alte roluri. Încă nu pot să spun nimic.


Nici măcar un indiciu?

M-au solicitat pentru Sharpless din Madama Butterfly, pentru anul viitor, dar din păcate nu sunt liber. Cânt în "Don Giovanni" la Zurich. Însă m-au întrebat când aș fi liber și aș putea să vin înapoi, așa că sunt foarte fericit. Anul viitor mă întorc la Opera Metropolitan pentru Don Pasquale - Malatesta. Mă simt privilegiat că pot etalez două roluri - unul în care sunt foarte serios și unul din opera buffa, unde pot fi foarte comic.


Chiar așa! Interior, către ce tip de roluri ați înclina mai mult? Către cele mai serioase, mai dramatice sau către cele specifice operei buffa?

Și, și. Eu spun întotdeauna că îmi place foarte mult scena. Când sunt pe scenă sunt și actor, nu doar cântăreț și observ că am succes așa, ca actor. Îmi place foarte mult să fiu serios pe scenă, să fiu vesel, să fac nebunii… să-mi asum diferite ipostaze! Simt că sunt un cântăreț care gândește și ca un actor.


Cum se simte Levente Molnar în acest punct al carierei sale?

Acum am reușit să cânt și aici, la MET. Sunt foarte, foarte fericit și sper că această experiență o să-mi dea un nou impuls pentru a aborda și mai multe roluri, pentru a-mi continua cariera sănătos. Mi-aș dori că din acest punct să pot cânta mai departe pe scene importante și cei care mă iubesc să se simtă mândri de mine. Sper să reușesc să fiu un cântăreț atât de bun încât să pot să ofer publicului ceva în plus. La asta visez! Să fiu un muzician care nu cântă doar frumos, nu joacă doar bine pe scenă, ci un interpret la care este evident că este preocupat în mod profund de operă și care oferă emoție internsă publicului, fie că vorbim de veselie sau de tristețe. Asta aș dori să ofer publicului meu.


La final, am să vă rog să încheiem, dacă sunteți de acord, cu un gând adresat ascultătorilor de operă ai postului Radio România Muzical. Ce la transmiteți?

Vă rog frumos să rămâneți întotdeauna cât mai aproape de cultură, pentru că ea ne oferă un plus, ne ajută să fim mai buni. Cultura este cea mai importantă în viața noastră, ne arată cine suntem, de unde venim, ne definește. Cultura noastră - cultura română, maghiară, europeană - este foarte bogată. Să rămânem cât mai aproape de ea și să fim mândri de cultura noastră!

Interviu realizat de Ioana Marghita