Dublă lansare de disc şi carte joi, 3 decembrie 2015, în Aula Palatului Cantacuzino din Bucureşti. În organizarea Muzeului Naţional "George Enescu" şi a Institutului Cultural Român vă sunt propuse două premiere discografice şi editoriale: albumul discografic "Integrala creaţiei enesciene pentru pian solo", realizat de pianista Raluca Ştirbăţ (album apărut în luna octombrie la casa de discuri germană Hänssler Classic) şi ediţia în limba germană a volumului de referinţă al lui Pascal Bentoiu - "Capodopere enesciene" (apărut acum câteva zile la Editura Frank & Timme din Berlin, traducere de Larisa Schippel, Julia Richter şi Raluca Ştirbăţ, cu o prefaţă a compozitorului şi muzicologului Corneliu Dan Georgescu). Lansările vor fi urmate de un recital de pian cu lucrări de George Enescu, susţinut de Raluca Ştirbăţ.

"Capodopere enesciene", volumul semnat de maestrul Pascal Bentoiu, beneficiază acum şi de o traducere în limba germană. Cum a luat naştere acest proiect, unul la care aţi colaborat cu Larisa Schippel şi Julia Richter?

Proiectul a luat naştere dintr-o necesitate, anume din cauza faptului că literatură de specialitate despre George Enescu în limbi de circulaţie internaţională există foarte puţin şi mai ales în spaţiul Germaniei este foarte săracă. Era un plan, un vis mai vechi de-al meu şi mă bucur foarte mult că am putut să-l realizăm şi cu sprijinul decisiv al Institutului Cultural Român. Volumul a apărut de curând la o editură foarte importantă din Germania, pentru că şi asta este relevant în ziua de azi, anume Editura Frank & Timme de la Berlin.

Volumul va fi lansat împreună cu un disc pe care-l semnaţi - Integrala creaţiei enesciene pentru pian solo. Care sunt, în cazul interpretului, cerinţele pentru a realiza un astfel de CD?

Albumul cuprinde trei discuri, pline ochi. Cerinţele… sigur… rămân la părerea mea, care mi-a fost confirmată şi-mi este confirmată şi de alţi interpreţi care s-au apropiat şi care l-au interpretat pe Enescu; Enescu rămâne unul dintre cei mai complecşi şi solicitanţi compozitori, pentru că trebuie ca pianistul să stăpânească perfect practic toate stilurile muzicale şi din punct de vedere stilistic, pur stilistic, şi chiar din punct de vedere tehnic începând de la neobaroc, trecând prin clasicism vienez şi ajungând la o scriitură postromantică, apoi o scriitură modernă.

Sigur că a fost un proiect foarte greu, un proiect la care muncesc de câţiva ani pentru a aduna tot acest repertoriu, pentru a-l asimila, pentru a-l interpreta în public, pentru ca el să aibă timpul necesar ca să se aşeze. Mă bucură că am introdus pe aceste trei discuri foarte multe lucrări inedite - unele editate, altele nu. În cazul celor needitate, am lucrat după manuscris şi aici am beneficiat de sprijinul extraordinar al personalului de la Muzeul "George Enescu" din Bucureşti. Aş menţiona, în primul rând, varianta inedită a Sonatei în fa diez minor pentru pian, care este o variantă din anul 1912. Chiar de curând am vorbit cu maestrul Cornel Ţăranu, care este extrem de încântat de această imprimare şi de această redare. Ea a fost descoperită deja din 1993 de regretata Clemansa Firca şi mă bucur că am putut s-o introduc acum pe acest album.

Ne-am bucura ca în această seară să avem cât mai mult public, cât mai mulţi iubitori ai muzicii în general şi a lui George Enescu în special. Vor afla lucruri noi, nu doar despre creaţia enesciană propriu-zisă, dar şi despre anumite aspecte biografice ale lui George Enescu, aspecte care sunt strâns legate de această muzică şi de modul în care ea s-a născut.