Grupul spaniol de muzică veche 'Zarabanda' celebrează prin concertul de la București de marți, 21 aprilie 2015, 400 de ani de la publicarea celei de-a doua părți a romanului 'Don Quijote' de Miguel Cervantes. Mai multe despre acest eveniment am aflat de la liderul ansamblului, flautistul Alvaro Marias.

Alvaro Marias, grupul Zarabanda are aproape trei decenii de existenţă. În tot acest timp aţi mai concertat la Bucureşti?

Nu, este pentru prima dată...

Şi ce speranţe, aşteptări aveţi de la un public nou?

A intra în contact cu un nou public este de fiecare dată o experienţă interesantă. Mai mult, atunci când ai de-a face cu o ţară cu o tradiţie muzicală atât de importantă, gândindu-ne doar la figuri precum Sergiu Celibidache şi Dinu Lipatti, nu poţi avea altceva decât un mare respect pentru audienţă.

Ideea acestui concert este una foarte interesantă. Ne puteţi spune mai multe?

Ideea acestui concert este aceea de a ilustra muzical opera şi epoca lui Cervantes. Aşa că am realizat o selecţie de lucrări instrumentale sau prelucrări ale unor piese vocale de la finalul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. În realitate, ceea ce se celebrează este publicarea celei de-a doua părţi a romanului Don Quijote, care a apărut în 1615. Anul viitor vom comemora 400 de ani de la dispariţia lui Cervantes, aşa că într-un fel vom uni cele două momente importante legate de numele scriitorului.

În programul nostru vor apărea şi câteva 'ciudăţenii', dacă le putem numi aşa. Am inclus şi câteva lucrări italiene, care la momentul apariţiei lor reprezentau un maxim de modernism pentru întreaga Europă. Am făcut această alegere deoarece Cervantes, ca romancier, este un inovator incredibil care a revoluţionat tehnica naraţiunii. De aceea nu am vrut să punem numai muzică spaniolă, tradiţională pentru curtea regală, ci să proiectăm puţin avangarda artistică a vremii aceleia.

Mi-aţi intuit următoarea întrebare... Sunt foarte mulţi compozitori spanioli importanţi în secolul al XVI-lea, cum aţi făcut selecţia lucrărilor?

Am căutat piesele care ne-au părut mai reprezentative şi mai atractive din întreg repertoriul pe care noi l-am mai cântat de-a lungul atâtor ani. În muzica spaniolă a secolului al XVI-lea nu ai atâta muzică instrumentală, aşa că am făcut o selecţie, fiindcă nu puteam veni şi cu cântăreţi, sau cu alt tip de ansamblu. Aşa că avem multe cântece scrise pentru voce, sau voce şi vihuelă, un gen specific Spaniei, aranjate pentru grupul nostru. Sunt lucrări asociate într-un mod intim cu Don Quijote şi Cervantes, pe care noi le interpretăm într-o manieră cât mai apropiată de cea a epocii.

Alvaro Marias, dumneavoastră sunteţi, de asemenea, şi profesor. Cum văd tinerii instrumentişti studiul muzicii vechii?

În Spania se dezvoltă într-un mod important studiul muzicii vechi cam din anul 2000. Până atunci, în Conservator nu se acorda prea mare atenţie interpretării istorice a lucrărilor. Din 2000, a început să se integreze în programa normală a instituţiilor de învăţământ muzical superior; de aceea spaniolii au pornit cu un oarecare handicap faţă de ţări precum Olanda, Anglia şi Elveţia, care au pornit mai devreme... Totuşi, în acest moment a început să se afirme o nouă generaţie de muzicieni specializaţi în muzica veche. Din acest motiv, după atâţia ani, eu m-am hotărât să formez o orchestră barocă, numită La Gran Zarabanda, pentru că, realmente, acum ai posibilitatea să faci o astfel de orchestră de calitate în Spania.

La final, o invitaţie adresată publicului bucureştean?

Le spun doar că vom cânta o muzică nu foarte cunoscută şi absolut minunată. Atât muzicile italiene, cât şi cele spaniole pe care le vom interpreta sunt lucrări geniale ale muzicii vechi. Nu este în mod precis un repertoriu Renascentist, dar nici Baroc, este undeva la mijloc. După părerea mea, este muzică manieristă, un stil foarte modern pentru vremea sa.

Vom încerca să facem o interpretare cât mai fidelă, de altfel eu umblu cu o colecţie întreagă de flaute după mine, iar toţi membrii ansamblului vor cânta pe replici reuşite ale unor instrumente vechi.