ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Interviuri Înapoi

Ghidul cultural Românii de pe Ringstrasse lansat la Viena

Bookmark and Share
Publicat: marți, 15 Noiembrie 2011 , ora 13.51

ICR Viena a lansat, la începutul lunii noiembrie, ghidul cultural Românii de pe Ringstrasse, o premieră editorială în peisajul publicistic vienez. Scris de un român și de un austriac, Gabriel Kohn și Peter Schubert, ghidul este dedicat marilor personalități românești ale căror biografii au marcat istoria multiculturală a capitalei austriece.

Despre ideea acestui proiect și personalitățile lumii muzicale incluse în această publicație bilingvă ne-a vorbit într-un interviu domnul Gabriel Kohn, directorul adjunct al ICR Viena și coautor al ghidului:

Ideea proiectului s-a născut, ca de obicei, din identificarea unei nișe. Privind imaginea culturală a Vienei și, în special, prezența culturală românească în spațiul urban vienez, este limpede că acest spațiu este puțin populat din punct de vedere cultural, mai bine zis subpopulat. Astfel încât, ideea unui ghid care să conducă prin centrul Vienei de-a lungul arterei principale, de-a lungul Ringstrasse, nu face decât să expună în plan public prezențe culturale românești, arhivate deja în alte lucrări, dar care până acum nu au fost niciodată expuse opiniei publice într-un format contemporan și, în același timp, pragmatic.

Prezența românească la Viena este caracterizată de o anumită fascinație exercitată de capitala austriacă, o fascinație atât consumeristă, cât și culturală. Ghidul care pornește pe urmele românilor din capitala Austriei în ultimii 200 de ani încearcă să transforme această fascinație, oricum existentă, într-o relație mult mai apropiată de Viena. Practic, nu facem decât să apropiem orașul și mai mult de cei care sunt deja atrași de el.

În ceea ce privește durata elaborării ghidului, acesta s-a născut ca idee anul trecut și către sfârșitul anului 2010 redactarea sa a fost încheiată. De acest travaliu ține însă nu doar redactarea discursivă a ghidului, ci și închegarea concepției grafice a acestuia, care reprezintă o componentă absolut esențială a laturii pragmatice a ghidului. Așadar, cam pe la sfârșitul anului 2010 ghidul era încheiat, în 2011 el devenea o prezență vizibilă. Spre sfârșitul anului 2011 reușim chiar să instrumentalizăm ghidul cultural, să-l introducem în circuitul public vienez, să-l facem să funcționeze practic asemenea unui instrument, așa cum a fost el gândit.


Care sunt personalitățile lumii muzicale incluse în acest ghid și cum ați descris legătura lor cu Viena?

Personalitățile muzicale românești care au lăsat urme serioase aici sau au fost, la rândul lor, marcate semnificativ de capitala austriacă sunt, desigur, foarte numeroase. O bună parte din cele 15 portrete incluse în ghid este dedicată zonei muzicale, lucru care nu este deloc de mirare atunci când ne gândim la Viena. Există mai multe categorii de personaje: unele care trăiesc la Viena o carieră extrem de solidă și se impun în ultimii 200 de ani în memoria culturală vieneză și la un moment dat domină scenele lirice ale orașului. Printre figurile de acest gen se numără Viorica Ursuleac, Ioan Holender, George Enescu sau Eusebiu Mandicevski - dacă ne referim atât la voci de pe scene, cât și la cei din spatele acesteia.

Apoi mai sunt povești legate de personaje cu cariere fulminante la Viena, dar cu un sfârșit ceva mai trist. Maria Ciobotaru, de exemplu, face o carieră uluitoare la Viena, dar și în Germania, este adulată ca una dintre cele mai mari vedete ale vremii, însă sfârșitul ei timpuriu, la nici 40 de ani, îndoliază întregul oraș. O altă poveste cu un deznodământ nu foarte fericit se leagă și de numele lugojanului Traian Grozăvescu. După succese importante în zona central-europeană, la Cluj, la Zagreb, la Budapesta, Grozăvescu vine la Viena, la Opera Populară și apoi ajunge și la Opera de Stat, unde devine un fel de prinț al Staatsoper, cum îl numea presa de atunci. În punctul culminant al carierei sale, chiar înainte de a porni într-un turneu în Germania și peste ocean, Traian Grozăvescu este ucis de propria soție, într-un acces de gelozie, iar procesul care a urmat crimei a atras atenția unei întregi țări. Și cortegiul funerar al lui Grozăvescu a strâns aproape jumătate din Viena de-a lungul Ringstrasse în momentul în care trupul acestuia era condus către gară urmând să fie înmormântat la Lugoj.

O altă poveste este cea a lui Ciprian Porumbescu, un destin, de asemenea, nu foarte fericit, dar foarte interesant, pentru care Viena este de asemenea un punct esențial. Aici este locul în care Ciprian Porumbescu se formează, aici ia formă geneza operei Crai nou. Aici este însă și locul în care cel mai tânăr dintre frații Strauss este cât se poate de dispus să studieze un Vals al lui Ciprian Porumbescu și să-l cânte la unul din balurile României June. Așadar, în cazul lui Porumbescu aveam de-a face cu un rol formator al Vienei, dar și cu un bun dialog cultural între o figură muzicală românească și vedetele austriece ale epocii.

Cam așa ar arăta în linii mari o tipologie sumară a numelor muzicale incluse în ghid. Evident, nu putem să-l uităm pe Ioan Holender, figură emblematică a vieții muzicale vieneze, mareșalul Operei de Stat din Viena, cel care a determinat în mod decisiv destinele Staatsoper în ultimii 20 de ani.

Interviu realizat de Andreea Chiselev