ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Interviuri Înapoi

Interviu cu clarinetistul Charles Neidich

Bookmark and Share
Publicat: marți, 2 Noiembrie 2010 , ora 17.04

Americanul Charles Neidich este unul dintre cei mai importanți clarinești ai lumii contemporane de concert. Preocupat de interpretarea în stilul autentic (are o versiune și un discurs foarte interesant asupra Concertului pentru clarinet și orchestră de Mozart), Charles Neidrich este un veteran al Festivalului de muzică de cameră de la Moritzburg, unde în 2010 a abordat mai multe partituri camerale de Johannes Brahms.


Muzica vorbește pentru sine însăși, dar Brahms pe care lumea îl va auzi va fi unul foarte appassionato, de asemenea va observa o minunată curgere de la un motiv la altul. Ceea ce este atât de frumos și de interesant, de exemplu, în Trio op.114, este că finalul fiecărei fraze este începutul următoarei. Este ceva ce este clar în muzică, în partitură, dacă privești cu atenție, vezi cum finalul și începutul concid.


Care este rolul interpretului în muzică?

Muzica nu poate exista fără interpret, ca și în teatru, autorul scrie ceva pe hârtie ce este mai curând un plan, dar realizarea efectivă a planului, punerea lui în practică, ține numai de interpret. Știu asta, pentru că și eu compun și interpretez. Uneori compun doar pentru mine; interpretându-mi propria mea lucrare este fascinant să-mi dau seama că ea vorbește într-un mod nou, chiar dacă eu însumi am scris-o. Dacă te uiți în istorie, vezi că marii compozitori au fost și foarte buni interpreți, așa cum a fost și cazul lui Brahms, era spontan și foarte flexibil. Interpretările sale erau cunoscute pentru minunatul rubato. Câteodată cânta atât de liber că prietena și iubirea sa de o viață, Clara Schumann, îi spunea că trebuie să fie mai atent la partenerii săi de scenă, pentru că uneori făcea lucruri atât de neobișnuite în interpretare, că era greu să fie urmărit de ceilalți. Deci iată că și el descoperea lucruri noi în muzica lui, ca și interpret.


Cântați în întreaga lume așa că aveți o viziune asupra modului în care se schimbă lucrurile… Poate că Asia va fi viitoarea putere…

Da, nu este nicio îndoială că Asia va fi viitorul centru, din punct de vedere cultural. Eu petrec din ce în ce mai mult timp în Asia, am venit de exemplu la Moritzburg din Japonia, unde am predat un curs de două săptămâni. Acolo am avut studenți nu doar din Japonia, ci și din China, Coreea, și Thailanda. În China observăm o imensă energie, mai ales la oamenii tineri, care sunt foarte pasionați de muzica europeană vestică.


Care este rolul Europei în acest tablou?

Europa este încă foarte importantă și va fi și în viitor, în primul rând, avem publicul care este mai sofisticat, mai educat. În China, de exemplu, avem muzicieni, în special tineri muzicieni, dar nu avem scena culturală pe care ei să evolueze. De aceea ei privesc către Europa și America nu numai pentru a-și finaliza studiile, ci și pentru a-și dezvolta cariera.


Aveți legături cu muzicieni români?

Cunosc câteva nume, din păcate nu am fost niciodată în România, deși am trecut pe aproape. Cânt însă una dintre piesele lui Tiberiu Olah, Sonata pentru clarinet solo, care în ultimii 20 de ani a devenit un standard al repertoriului de clarinet, mă asigur că toți studenții mei o abordează așa că a devenit o piesă populară și importantă în repertoriul de clarinet.

Interviu realizat de Cristina Comandașu