Cu prilejul recitalului sustinut de Cvartetul Belcea pe 13 octombrie 2009 la Ateneul Român din Bucuresti, avându-l ca invitat special pe pianistul Kevin Kenner, Laura Samuel, a doua violonista a ansamblului, a acceptat sa ne vorbeasca despre programul ales, despre activitatea formatiei camerale, dar si despre propria ei viziune asupra muzicii.


Cum s-a nascut ideea de a-l invita pe Kevin Kenner sa cânte alaturi de Cvartetul Belcea pe scena Ateneului Român?

Iubim foarte mult Cvintetul de César Frank si ne doream de multa vreme sa îl cântam. Kevin este un foarte vechi prieten al lui Krzysztof, violistul Cvartetului Belcea. Cred ca s-au cunoscut cu ani în urma, în Polonia. Ne doream sa lucram împreuna cu el si iata ca s-a ivit oportunitatea de a-l invita. Suntem foarte entuziasmati ca ne aflam pe aceeasi scena cu el, în aceasta seara.


Cum ati ales lucrarile din program?

Am concertat cu numeroase ocazii la Ateneul din Bucuresti, unde am cântat o buna parte a repertoriului pe care îl fixasem pentru anul în curs. Cvartetul de Mozart (Cvartetul "Disonantelor") l-am cântat foarte des, ne place foarte mult, l-am si înregistrat acum sase ani si ni s-a parut natural sa îl alegem. Cântam si Langsamer Satz de Webern, care este mai rar interpretata. Nu este pentru prima data când abordam lucrari de Webern aici. Am mai cântat si cele cinci Piese. Însa aceste lucrari se afla la celalat capat al carierei sale de compozitor. Langsamer Satz este o piesa foarte romantica. Nu seamana deloc cu lucrarile de maturitate ale lui Webern. Este o piesa de tinerete si completeza perfect restul programului.


Referindu-ne acum la cariera dumneavoastra de violonista în Cvartetul "Belcea", ce anume v-a determinat sa va îndreptati spre muzica de camera?

Mi-am dorit întotdeauna sa cânt într-o astfel de formatie camerala. Parintii mei au fost violonisti si înca de când eram mica obisnuiam sa cânt împreuna cu ei multe lucrari de muzica de camera, precum cvartete sau triouri. Pentru mine a fost un repertoriu extraordinar, într-un cadru minunat. Sigur ca toti studiem piese solistice, când învatam sa cântam la vioara. Eu ma simt însa privilegiata ca am avut acces la o astfel de experienta fiindca am învatat multe despre a cânta împreuna cu ceilalti si a fi deschisa. E o sansa minunata sa cânt într-un cvartet de coarde pentru ca presupune un repertoriu fantastic. Este nevoie de multa munca, însa si satisfactia este pe masura.


Cântati pe o vioara Stradivarius. Care sunt avantajele unui astfel de instrument într-un cvartet?

Într-adevar, am norocul sa cânt pe un Stradivarius care a apartinut înainte lui Sigmund Nissel, al doilea violonist din Cvartetul "Amadeus". La fel ca toate instrumentele create în acea perioada, are un sunet mai adânc, mai ales pe corzile sol si re. Uneori seamana cu sunetul unei viole, datorita timbrului profund, întunecat. Rolul meu din cvartet este acela de a fi un intermediar între prima vioara, care este stralucitoare si viola. Astfel, instrumentul pe care cânt are minunata caracteristica de a fi jumatate vioara, jumatate viola.


Dumneavoatra, împreuna cu ceilalti membri ai Cvartetului "Belcea" sustineti cursuri de maiestrie, atât în România, cât si în alte state. Exista diferente între studentii români si cei straini?

Cred ca exista diferente între studenti, indiferent de nationalitatile lor. Exista anumite trasaturi specifice atmosferei unei anumite tari sau educatiei primite. Acestea sunt evidente în modul cuiva de a cânta. Însa as spune ca exista mai multe similaritati decât diferente între studentii pe care i-am îndrumat. Ne place însa activitatea profesorala. Gratie sprijinului oferit de Institutul Cultural Român, avem ocazia sa îndrumam cvartete tinere din România. De un timp încoace am sustinut cursuri de maiestrie chiar regulat. Pentru noi este o reala placere sa îi vedem pe studenti cum se dezvolta si cum înfloresc.


Care este importanta pe care o are activitatea pedagogica sustinuta de Cvartetul "Belcea"?

Ne luam rolul de profesori foarte în serios, iar latura pedagogica a activitatii noastre este foarte importanta. În Bucuresti suntem sprijiniti de Institutul Cultural Român, dar în Londra avem un rezidentiat si la Guildhall School of Music and Drama din Londra, unde îi îndrumam pe membrii tinerelor cvartete. Ni se pare foarte important fiindca si noi, la rândul nostru, am avut profesori minunati, cu o experienta însemnata si care au fost foarte bucurosi sa ne împartaseasca din cultura lor, lucru nepretuit. Ne bucuram de asemenea ca nu exista o mare diferenta de vârsta între noi si studentii nostri. Este doar o alta maniera de a preda; una de pe urma careia speram sa poata beneficia ambele parti.


Membrii Cvartetului "Belcea" vin din patru tari diferite. Au existat probeleme datorate diferentei de cultura dintre dumneavoastra sau, din contra, a fost un avantaj pentru sunetul formatiei dumneavoastra?

Cred ca diversitatea a constituit mai degraba un atu, decât o piedica. Mi se pare ca adesea ne dorim ca oamenii sa fie la fel sau sa cânte la fel într-un grup. Însa din punctul meu de vedere, diferentele sunt importante. Sigur ca nu ar fi placut sa existe conflicte pe idei muzicale. Cred ca diferenta dintre personalitatile fiecarui membru si dintre modurile de abordare a partiturii sunt elementele care fac ca recitalurile sa fie interesante. Cred ca diferentele existente între noi au fost în avantajul nostru, mai degraba decât dificultati insurmontabile.


Ati înregistrat lucrari ale multor compozitori. Ce anume v-a determinat sa înclinati spre operele lor?

Am înregistrat integrala Cvartetelor de Bartok. Nu am înregistrat lucrari de Haydn, însa ne-ar placea sa facem asta într-un viitor cât mai apropiat. Ultimul nostru disc a întrunit toate cele sase cvartete semnate de Bartok. Iar recent am înregistrat un disc cu lucrari ale lui Schubert, care va fi lansat în noiembrie. Va contine ultimele lui doua cvartete si un cvintet unde îl vom avea alaturi pe Valentin Erben de la Cvartetul "Alban Berg". Încercam întotdeauna sa înregistram cât mai mult. De obicei, lansam cam un disc pe an si avem o abordare diferita, în functie de repertoriul ales.


Care a fost cel mai important lucru învatat în acesti 15 ani de activitate a Cvartetului "Belcea"?

E o întrebare dificila. Uneori, 15 ani par ca un rastimp îndelungat, alteori, parca am început sa repetam ieri. Speram sa putem continua sa învatam împreuna si sa ne dezvoltam, sa ne largim orizonturile si sa abordam un repertoriu cât mai variat. Este uneori greu sa te întorci la un cvartet pe care l-ai interpretat cu ani în urma si sa constientizezi câte ai realizat între timp. Cred ca un grup instrumental este supus unei calatorii constante în care te întrebi ce a vrut compozitorul sa spuna, în care îti schimbi modul de abordare a partiturii. Este un proces nesfârsit de schimbare. Asta facem de 15 ani încoace si asta speram sa facem si în continuare.