ACUM:
23.30
Interpreții Festivalului Enescu 2019 (R)
Marile nume invitate, în înregistrări de referință.
Urmează: 0.00 Interpreții Festivalului Enescu 2019 (R)
Apoi: 0.30 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

Arhivă : Interviuri Înapoi

Interviu cu mezzosoprana Carmen Oprisanu

Bookmark and Share
Publicat: duminică, 1 Februarie 2004 , ora 11.45
O femeie frumoasa, înalta si supla, cu trasaturi distinse. O voce pe masura înfatisarii, nobil timbrata, agila, cu ambitus larg, condusa cu stiinta si rafinament. O interpreta talentata, aplaudata în cele mai importante teatre lirice ale lumii dar si în prestigioase sali de concert unde îsi desfasoara cariera de peste un deceniu. O personalitate artistica si umana cuceritoare prin sensibilitate si sinceritate, bun gust si bun simt, inteligenta si seriozitate. Aceasta este mezzosoprana Carmen Oprisanu careia i-am solicitat la începutul acestei luni un interviu telefonic, transcris în rândurile urmatoare.

Doamna Carmen Oprisanu, stiut fiind faptul ca muzica lui Rossini în general si rolul Rosina în special sunt referentiale pentru cariera dumneavoastra, ati putea face o scurta retrospectiva în acest sens?

Desigur. Am debutat în acest rol la Opera Româna din Cluj Napoca dupa care tot în Rosina am aparut pentru prima oara pe scena Operei bucurestene, apoi la Londra - Opera Regala Covent Garden, Barcelona - Teatro Liceu, Zürich -Opernhaus, New York - Metropolitan, la Opera din Los Angeles si de curând la Opera de Stat din Viena.


Aceasta fiind singura între cele mai prestigioase scene ale lumii pe care înca n-ati calcat pâna acum caci, sa nu uitam, ati mai fost aplaudata - nu în Rosina, ci în alte roluri importante - atât la Teatro alla Scala din Milano cât si la Opéra Bastille din Paris. Cum a fost, asadar, la Wienerstaatsoper?

M-au impresionat frumusetea deosebita a salii; apoi publicul avizat si totodata foarte cald si generos; atmosfera a fost extrem de placuta din toate punctele de vedere. Desi se reprezinta în actuala montare de ani buni, opera "Barbierul din Sevilla" este în continuare foarte bine primita de public. Regia e traditionala, deci nu pune probleme speciale interpretilor cum se întâmpla adesea cu regiile "moderne", în schimb umorul ei este cuceritor. Partenerii au fost de asemenea foarte placuti; în primul rând Dwayne Croft (Figaro) un bariton american pe care îl stiam de la Metropolitan dar si tenorul Antonino Siragusa (Contele Almaviva) un sicilian plin de temperament, cu o voce foarte lejera, tipic rossiniana sau basul Kurt Ridl (Basilio) foarte iubit la Viena si înca în forma dupa o lunga cariera pe scenele lumii.


Ce cântati, ce pregatiti în prezent?

Ma aflu la Dresda pentru o serie de spectacole cu "Italianca în Alger" - rolul titular; dupa cum vedeti este o toamna rossiniana pentru mine.


Semperoper - Dresda urmeaza însa altor scene pe care ati mai interpretat acest rol …

Da, am aparut anterior în câteva productii frumoase la Deutsche Oper-Berlin, la Tel Aviv si Toronto. Am purtat în multe parti ale lumii spiritul italian sau, mai bine zis, spiritul latin care ne este propriu si noua, românilor.


Ati regasit spiritul rossinian si-n productia de la Dresda?

Da, mai ales din punct de vedere muzical, datorita unui dirijor tânar si foarte talentat, Riccardo Frizza; un italian din crestet pâna-n talpi pe care de altfel îl cunosc din Festivalul Rossini de la Pesaro. Eu cântam acolo în opera "Piatra de încercare" iar dumnealui dirija opera "Turcul în Italia" asa ca n-am colaborat atunci. Ma bucur însa foarte mult ca lucram acum împreuna.
Á propos de Pesaro; productia pe care am facut-o acolo cu "Piatra de încercare" a lui Rossini o voi relua, chiar dupa acest angajament de la Dresda, la Opera din Monte Carlo. Este o montare foarte frumoasa care mi-a adus satisfactii în primul rând pentru ca a cânta în orasul natal al lui Rossini constituie o mare onoare si o recunoastere în acelasi timp. Apoi pentru ca mi-a prilejuit o deosebit de fructuoasa colaborare cu celebrul regizor italian Pier Luigi Pizzi. În plus s-a realizat si un CD cu aceasta opera, live din reprezentatia de la Pesaro.


O înregistrare care se adauga discografiei dumneavoastra rossiniene dupa "Sigismondo" difuzata în mai multe rânduri si la România Muzical. Speram ca o vom putea oferi si pe aceasta ascultatorilor, cât mai curând.

Promit sa va ajut eu însami trimitând un exemplar Radio-ului pentru melomanii români.


Va multumim de pe acum. Ce va asteapta în lunile urmatoare?

Un alt debut; nu în rol ci într-un teatru, Teatro Massimo din Palermo - Sicilia. Este, din câte am auzit, un teatru frumos, foarte mare si mai ales foarte … italian. Dar nu voi cânta opera italiana acolo ci Richard Strauss, "Ariadna la Naxos", rolul Compozitorului pe care-l reiau cu multa placere. Mai am apoi o serie de concerte; voi merge la Praga pentru "Stabat Mater" de Dvorak - deci voi cânta Dvorak la el acasa sub bagheta unui dirijor ceh. Sunt încântata pentru ca este o lucrare foarte frumoasa care îmi place deosebit de mult. Am descoperit-o datorita maestrului Cristian Mandeal stagiunea trecuta când am facut cu ea o serie de concerte împreuna în Spania alaturi de Orchestra Tarii Bascilor, Orchestra Euskadi, al carei sef este.


Dumneavoastra, Carmen Oprisanu, va numarati printre foarte putinii cântareti români care, desi au aparut pe toate scenele importante din lume, desi au permanent o agenda încarcata, se straduiesc sa faca loc în ea - atunci când sunt solicitati - si aparitiilor în fata publicului de acasa. Aveti proiecte în acest sens si în actuala stagiune?

Da. Am în vedere la primavara colaborari cu Filarmonica "George Enescu" din nou sub bagheta lui Cristian Mandeal, precum si cu Radiodifuziunea Româna. Voi interpreta lieduri cu orchestra si sunt bucuroasa ca voi reîntâlni astfel publicul românesc pe care îl iubesc foarte mult.
Interviu realizat de Ligia Ardelean