Cronici Înapoi

Festivalul Händel de la Karlsruhe - ediția 46 (1)

Publicat: joi, 7 Martie 2024 , ora 13.35


Se poate spune că orașul german Karlsruhe este baroc, prin excelență. O dovedesc nu numai minunatul palat "de epocă" înconjurat cu un parc opulent sau numeroasele statui ce decorează aleile șerpuite ci și Festivalul Internațional Händel, inițiat în 1978 și ajuns la cea de a 46 ediție, astăzi celebru în lumea întreagă - la fel ca festivalurile pe care orașele Halle și Göttingen le dedică aceluiași compozitor. An de an, la Karlsruhe sunt invitați cei mai buni barochiști ai momentului, instrumentiști și cântăreți extraordinari, aplaudați în întreaga lume. Pe scena de la Badisches Staatstheater sunt prezentate montări fastuoase în care tradiția și modernitatea se îmbină armonios. Interesant este faptul că Händel nu a fost niciodată în Karlsruhe și că festivalul a luat ființă din inițiativa unui grup de melomani fascinați de creația compozitorului german, care și-au unit forțele într-o Societate Händel din ce în ce mai puternică și mai complexă și care astăzi numără peste 450 de membri. Programul oferă în fiecare an două lucrări lirice - o producție nouă și o reluare. Fiecare spectacol este prezentat deci timp de două stagiuni. Treptat, recitaluri vocal-instrumentale de muzică veche și seri de balet baroc au îmbogățit din ce în ce mai mult oferta celor peste două săptămâni de festival adunate în jurul zilei de naștere a maestrului, 23 februarie. De cele mai multe ori, se joacă/cântă cu casa închisă!

Merg la Festivalul Händel de la Karlsruhe de câteva zeci de ani. Am descoperit un univers sonor de care m-am îndrăgostit și admir, mai ales, de vocea de contratenor care mă uluiește și mă încântă. La fiecare doi ani, călătoresc la Karlsruhe și îmi umplu sufletul și mintea de frumos. Pandemia a rupt această continuitate - ultima oară am fost la festival în 2017. Am revenit acum, în 2023 la cea de a 46 ediție și, cu nespusă bucurie am descoperit că nimic nu s-a schimbat, că tot ce înseamnă Festival Händel este la fel de serios, de ambițios, de responsabil și de frumos.

Premiera Siroe a avut loc la 12 febr 1728 la Londra. Händel a pus pe muzică un text de Pietro Metastasio. Ca în toate operele sale povestea este complicată, întortochiată, cu bruște și neașteptate schimbări de atmosferă așa cum o cere succesiunea rapidă a unor situații și sentimente precum lupta pentru putere, dragostea, ura, trădarea, gelozia… Personajul Siroe a atras atenția multor alți compozitori celebri în epocă, printre aceștia Leonardo da Vinci (prima operă Siroe 1726, Veneția) apoi Nicola Porpora, Johann Adolph Hasse, Antonio Vivaldi, Baldassare Galuppi, Niccolo Piccini. Subiectul pe scurt: Siroe, unul dintre fiii regelui Corsoe, este iubit de două femei, Emira și Laodice. Aceasta din urmă, deși este metresa recunoscută a regelui, este profund jignită că Siroe îi ignoră sentimentele. Tânărul o iubește sincer pe Emira. Travestită în bărbat, aceasta sosește la curtea regelui Corsoe pe care încearcă să îl omoare pentru a răzbuna astfel moartea propriului ei tată. Siroe este prins într-un conflict tragic căci, deși o iubește pe Emira nu dorește să participe la uciderea regelui și încearcă să îl avertizeze pe acesta de complotul care se pregătește. Pentru că nu vrea să dezvăluie numele complotiștilor, este acuzat de trădare și închis dar, până la urmă, regele descoperă adevărul și totul sfârșește cu bine iar inima și sufletul eroului rămân sincere și curate.

Într-o operă cu o acțiune atât de conflictuală, la fiecare pas se oferă ocazia unei arii încărcate de sentimente. Istoria consemnează și faptul că, așa cum obișnuia, Händel a scris rolurile pentru cântăreții deja cunoscuți și aleși. Rolul titluar a fost destinat celebrului castrat Senesion - care are nu mai puțin de cinci arii mari! - iar cele două roluri feminine au fost scrise pentru două soprane adulate de public, Francesca Cuzzoni și Faustina Bordoni. Händel s-a întrecut pe sine în această partitură în care fiecare pagină e atinsă de geniu. Succesul a fost uriaș, premiera a fost urmată de încă 18 reprezentații. Dar costurile uriașe l-au copleșit pe compozitorul care a trebuit să accepte că o importantă perioadă din viața și cariera sa a luat sfârșit. Trebuie să se retragă pentru a face loc Operei cerșetorilor imaginată de John Gay și Johann Christoph Pepusch, un spectacol ce aduce în scenă personaje mult mai aproape de realitate, simple, comice, fără preocupări nobile care se impun imediat în fața eroilor de legendă din operele seria baroce. Siroe nu va mai fi prezentată publicului în timpul vieții compozitorului și extrem de rar după moartea acestuia. Rolurile sunt extrem de grele tehnic. Ele nu sunt la îndemâna multor interpreți. Pentru spectacolul de la Karlsruhe s-a apelat la dirijorul Attilio Cremonesi, mulți ani asistent al celebrului barochist, René Jacobs. Cremonesi este cunoscut pentru apetitul său față de opere necunoscute pe care le-a readus pe scenă. Din 2021 este dirijorul orchestrei Festivalului Händel de la Halle. Acum, maestrul s-a aflat în fața excepționalului ansamblului DEUTSCHE HÄNDEL-SOLISTEN din Karlsruhhe. Rolul Siroe a fost magistral interpretat de contratenorul polonez Rafał Tomkiewicz iar Emira sopranei belgiene Sophie Junker ne-a convins că premiile Concursurilor de muzică barocă Händel și Cesti de la Londra au fost meritate pe deplin. La fel și în cazul sopranei israeliene Shira Patchornik/Laodice - în 2021 laureată a concursurilor Corneille (Rouen) și Cesti. Un al doilea rol pentru vocea de contratenor, cel al lui Medarse a fost distribuit florentinului Filippo Mineccia, și el un excelent barochist, iar rolul regelui Cosroe a revenit baritonului italian Armin Kolarczyk care a impresionat și el puternic prin expresivitatea interpretării sale.

Regia menține linia tradițională a spectacolului baroc încercând să justifice, pe cât se poate astăzi, forma ariei da capo printr-o variație a mișcării de scenă cât de cât convingătoare. Muzica lui Händel este atât de frumoasă încât poate fi ușor ascultată și cu ochii închiși! Totuși, partitura este una de teatru muzical baroc și de aceea, o scenă turnantă schimbă elegant și spectaculos spațiul de joc în timp ce flăcări izbucnesc vesele din făclii sau, metaforic, chiar din spada eroului hotărât să lupte până la capăt pentru adevăr și dreptate.


Siroe
- Rafał Tomkiewicz

Emir - Sophie Junker

Laodice - Shira Patchornik

Medars - Filippo Mineccia

Cosroe - Kammersänger Armin Kolarczyk

Arasse - Konstantin Ingenpass

Orchestra DEUTSCHE HÄNDEL-SOLISTEN

Dirijor- Attilio Cremonesi

Regie - Dr. Ulrich Peters

Scenografie și costume - Christian Floeren

Lumini - Christoph Pöschko

Cristina Sârbu