ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Evenimentele săptămânii Înapoi

Cornel Țăranu - portret aniversar la 85 de ani

Bookmark and Share
Publicat: luni, 9 Decembrie 2019 , ora 12.14

Universul muzicii lui Cornel Țăranu este populat de imagini lirice pregnante, sensibile, cu tușe nostalgice, uneori dramatice, ȋntr-o paletă ce apelează la toate culorile curcubeului, nu neapărat ȋn ordinea apărută pe cerul ȋnseninat, ci puse ȋn evidență prin contraste incisive, adică prin "asprimi specifice compozitorilor transilvăneni" după cum ȋi place să spună.

De la Trio-ul pentru coarde scris ȋn studenție și până la cea mai recentă lucrare, Jeux de Palindrome interpretată ȋn primă audiție anul acesta ȋn Festivalul "Cluj Modern", există un șirag impresionant de preocupări, sinteze și trăiri lăuntrice ce animă bogata sa operă de autor. Dealtfel, Ghirlande (1979, piesă ȋncununată cu Premiul Koussevitzky) găsesc că are valoare de simbol demersurilor sale componistice "prin insolitul, și inventivitatea unei lumi sonore, care dincolo de mijloacele de exprimare sună ȋntotdeauna ca un ecou dur și tandru al brazilor din Munții Apuseni" (Mihai Moldovan).

Generația din care face parte Cornel Țăranu, dintre care i-aș aminti pe Corneliu Cezar, Octavian Nemescu, Nicolae Brânduș, Liviu Glodeanu, s-a aliniat celor mai noi tendințe apărute ȋn ultimele decenii de secol XX, raportându-se la investigațiile teoretizate și aplicate la noi de Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ștefan Niculescu.

Crescut și format la școala lui Marțian Negrea și Sigismund Toduță, iubindu-i deopotrivă pe Enescu și Bartok, creatorul omagiat și-a găsit de timpuriu propria voce, de aceea ȋn emisiunea de azi am pus accentul pe lucrări de ȋnceput, cu semnificații aparte pentru evoluția ulterioară: Secvențe (1960) a cărei tehnică variațională a devenit un liant pentru toate etapele.

Un capitol definitoriu ȋn componistica lui Cornel Țăranu ȋl aduce interesul vital pentru poezie, nu ȋntâmplător lucrarea cu care a debutat a fost ȋn 1958 Cetini negre pentru tenor și orchestră pe versuri de Lucian Blaga, lucrare interzisă imediat, pentru că aborda versurile așa-zis "mistico-religioase ale unui poet filozof idealist". Nici nu există ȋn fonoteca noastră! Din aceeași perioadă vă ofer ciclul Cântece de dor pentru tenor și orchestră (revizuit ȋn 1961) având la bază versuri de Nicolae Labiș extrase din volumul "Lupta cu inerția". Dragostele noastre, Am iubit șiDor se sudează ȋntr-un adevărat poem vocal-simfonic, datorită melodicii unitare ca structură. A urmat apoi o foarte vastă incursiune ȋn lumea poeziilor avangardiste ale lui Tristan Tzara, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, lista e mult mai lungă, dar ȋn aceeași măsură a fost atras de texte-document ȋn lucrări ca Testamentul Doamnei Teofana sau Cantus Transilvaniae, iar ȋn sfârșitul actului III din opera Oreste-Oedip discursul e ȋntemeiat pe o "melodie grecească foarte stranie, găsită ȋn județul Bihor, pe un vas grecesc din secolul V" (Cornel Țăranu).

1962 este anul ȋn care dă la iveală Simfonia brevis ce poartă dedicația "ȋn memoria lui George Enescu", prima dintr-un șir continuat ȋntr-o altă formă și limbaj prin Prolegomene sau mult mai recenta Rimembranza. Prima parte din Simfonia brevis se intitulează "Epitaf enescian" și are un lirism visător, susținut ȋnsă de o concepție serială, iar "Pantheon" (partea a doua) face trimitere la motivul principal din Simfonia I de Enescu.

Incantații (1965), lucrare concisă și de succes, consfințește autenticitatea lui Cornel Țăranu, ca și aderarea sa la tehnici constructiviste.

Așadar, ȋn 1966 când primește o bursă de studii la Paris, Cornel Țăranu avea un profil disctinct, bine ȋnchegat, apropiindu-se mai mult de Olivier Messiaen și de ritmurile complexe ale acestui corifeu, decât de Nadia Boulanger - "istorie ȋn viață". Au urmat după aceea cursurile de la Darmstadt, impresionat de dizertațiile lui Ligetti, Xenakis, Berio, Boulez și Maderna. De această perioadă am putea lega aleatorismul din Simfonia Semne sau apelarea la banda magnetică din Crisalide (1995). Ne oprim ȋnsă la Cântece nomade compuse ȋn 1985, după poeziile lui Cezar Baltag din volumul Madona din dud. "Evocând Ethosul tăinuit ȋn poetica și muzica țiganilor nomazi ȋn drumul lor din India către noi, Maestrul ȋnviorează aici magia arhetipurilor străvechi, a indubitabilei voințe de a trăi ȋn lupta aparent jucăușă cu moartea" (Stefan Angi).

Cornel Țăranu nu a rămas ȋn Vest, după cum bine se știe, dar a adus Occidentul la noi, ȋnfiintând Ansamblul Ars Nova, la Academia de Muzică din Cluj - Napoca, primul lor concert având loc ȋn 1968, chiar de ziua lui de naștere (20 iunie). Mii de pagini contemporane din literatura română și cea universală au putut fi ascultate datorită acestei formații de elită.

Când vorbim despre creația lui Cornel Țăranu nu putem ocoli marii interpreți care i-au stimulat imaginația, precum Ion Goilă, Pierre Yves Artaud, Marcel Spinei. O relație aparte o are cu saxofonistul Daniel Kientzy, pentru care a compus concertele Miroirs, Semper idem, multe lucrări camerale, ca și Diferecias pentru saxofon bariton și orchestră, ultima piesă din excursul lapidar al emisiunii aniversare. Dacă aici apar scurte colaje din creația lui Antonio de Cabezon și implicit comparații ȋntre două lumi muzicale, ȋn Bachiana, ascultată ȋn ultima ediție a Festivalului "George Enescu", dialogul se ȋntemeiază pe o fugă de J.S.Bach. Să fie oare o formă proprie de reacție asupra a ceea ce numim "post-modernism"?

Dacă pe parcursul emisiunii m-am ferit de catalogări stilistice, ȋn final trebuie să spun răspicat, că decenii la rând Cornel Țăranu a fost la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" profesorul multor compozitori, precum Liviu Glodeanu, Mihai Moldovan, Dan Voiculescu, Hans Peter Türk, Gabriel Irany. Și, nu ȋn ultimul rând, lui i se datorează reconstituirea unor valoroase manuscrise enesciene, ȋncepând de la Simfonia a V-a, la Capriciul român pentru vioară și orchestră și, cea mai recentă, Strigoii. De ani buni, Cornel Țăranu este membru titular al Academiei Române.


Monica Cengher