ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Allegro
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu muzicologul Valentina Sandu-Dediu despre volumul 'În căutarea consonanțelor'

Bookmark and Share
Publicat: luni, 9 Octombrie 2017 , ora 13.28

Cel mai recent volum semnat de muzicologul Valentina Sandu-Dediu a apărut anul acesta la Editura Humanitas și s-a numărat deja printre cele mai bine vândute cinci cărți de la standul editurii din cadrul Festivalului Enescu (după cum ne arată statisticile publicate de reprezentanții editurii pe rețelele de socializare). Lansarea oficială va avea loc în data de 14 octombrie, începând cu ora 17:00, la librăria Humanitas Cișmigiu și va fi urmată de o sesiune de autografe. Aflăm mai multe detalii despre conținutul volumului, dar și despre proiectele de viitor ale autoarei, din interviul ce urmează.


A apărut la Editura Humanitas ultimul volum semnat de dumneavoastră, "În căutarea consonanțelor". Ce v-a determinat să vă opriți asupra acestui titlu?

Întâi m-am gândit, după ce am glumit vizavi de penultimul volum pe care l-am editat acum trei ani tot la Humanitas - "Octave paralele" - deci, am glumit atunci cu domnul Dan Buciu care mi-a fost profesor de teorie și de armonie, că ar trebui să scot un volum care să se intituleze și cvinte paralele, nu numai octave paralele. Dar, sigur, m-am gândit totuși la alt titlu pentru acest volum, care, ca structură, seamănă cumva cu "Octavele paralele", în sensul în care este o suită de eseuri, de articole, de studii, unele mai aplicat muzicologice, altele mai degrabă destinate unui public mai larg. Și un volum și altul se termină cu articole mai mici, mici portrete ale unor personalități muzicale care mi-au fost aproape fie ca afinități, fie aproape pur și simplu. Dar aici se opresc asemănările și recunosc că m-am gândit tot la un titlu din domeniul teoriei muzicii. Disonanța și consonanța sunt concepte care pot fi aplicate metaforic. De fapt, la asta m-am și gândit și am observat că, adunând aceste eseuri și articole, consonanța și disonanța - una fără alta nu se poate - traversau cumva majoritatea textelor.

Nu e vorba, de fapt, în acest volum prea mult despre disonanțe și consonanțe, poate doar într-un studiu aplicat pe muzici de Anatol Vieru și Tiberiu Olah.


Volumul este structurat în trei mari secțiuni și o să vă invit să ne spuneți, în mare, despre ce este vorba în fiecare.

În primul am adunat laolaltă mai multe texte despre diverse aspecte ale istoriei muzicii, de la cum îl vedem astăzi pe Mozart până la cum vedem astăzi interpretarea istorică. Și nu numai, m-am oprit și la muzica românească, la Wilhelm Georg Berger, de pildă, cum spuneam… la Vieru și Olah; Stroe apare, de asemenea, în diverse ipostaze. Dar nu sunt portrete de compozitor, sunt anumite tematici care m-au preocupat în ultimii ani și care, recunosc, au fost uneori teme de simpozion la care am participat. Să zicem… protestul în muzică; dacă există așa ceva sau nu.

Într-o a doua parte am prelucrat de fapt un articol pe care l-am scris pentru un lexicon german și care mi-a folosit mie foarte mult, am aflat foarte multe lucruri despre muzicile noi din toată zona fostă comunistă a Europei și nu numai a Europei, ci și a Caucazului. E vorba de un lexicon care se axează pe tema muzicii noi, pe muzica postbelică, și o privește și din punctul de vedere al ideologiilor, așadar avangarda vestică și realismul socialist estic, comunist.

În fine, ultima parte… sunt acele portrete care mi-au fost foarte dragi și apropiate și pe care le-am scris din diverse motive. Am marcat trecerea în neființă a lui Pierre Boulez, chiar dacă nu se numără printre compozitorii mei favoriți, însă nimeni nu poate nega impactul pe care l-a avut asupra muzicii secolului XX. Am vorbit acolo despre Helmut Loos, despre Alexandru Leahu sau Dan Buciu și mulți alți muzicieni care m-au marcat la un moment dat.


Lansarea oficială a cărții va avea loc peste mai puțin de o săptămână, la Librăria Humanitas Cișmigiu. Ați putea să ne dezvăluiți numele celor ce vor lua cuvântul, dacă este cazul?

Am ținut mult la cei doi invitați care vor participa la lansare, sper că într-adevăr am găsit ziua și data optime; va fi sâmbătă, 14 octombrie, și alături de mine vor fi scriitoarea Ioana Pârvulescu și dirijorul Tiberiu Soare.


Cu toate că nu s-a lansat încă oficial, volumul s-a numărat printre cele mai vândute cărți de la standul Humanitas din Festivalul Enescu. Care au fost gândurile dumneavoastră când ați aflat acest lucru?

Evident că de mare bucurie, dar cred că aici este meritul, în primul rând, al managementului editurii pentru că s-a gândit, firesc, că o noutate editorială legată de teme de muzică e bine să fie inclusă în standul Humanitas de la Sala Palatului, de pildă, și nu numai, din toate locurile unde s-a desfășurat Festivalul Enescu. Cartea s-a aflat la îndemâna melomanilor și atunci a fost probabil mai ușor de accesat. Eu sigur că am fost încântată.


Vă întreb, în final, la ce lucrați în prezent.

Mă gândesc la un proiect mai amplu - m-am apucat de altminteri de el, la o carte adevărată. Aceasta însemnând un volum compact, nu alcătuit din segmente mai mult sau mai puțin disparate, și care o să se axeze probabil pe ideea de naționalism în muzică, cu accent bine pus pe muzica românească, dar pornind de la diverse naționalisme, în special ale secolului XX în muzici germane, franceze, sovietice și nu numai.

Interviu realizat de Ana Diaconu