ACUM:
21.20
Scena europeană
Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 22.50 Interpretul zilei (R) Marile nume din prezent și din trecut.
Apoi: 23.50 De 10 ori despre... romantism (R) Un serial de inițiere, mai ales, pentru tinerii ascultători.

Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu dirijorul Gabriel Bebeșelea

Bookmark and Share
Publicat: marți, 21 Iulie 2020 , ora 11.09

Ansamblul 'Musica ricercata', împreună cu membrii ai Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene, organizează Festivalul online Musica Ricercata Op. 2 - 'Beethoven conTempo'. Pe pagina de Facebook a ansamblului condus de Gabriel Bebeșelea vor putea fi urmărite înregistrări ale unor creații semnate de Ludwig van Beethoven, Valentino Fioravanti, Carl Filtsch sau Giuseppe Sarti. 

Cinci concerte vor fi transmise online pe pagina de Facebook "Musica ricercata", ca parte a proiectului "Beethoven conTempo". Pentru început aș vrea să ne vorbiți despre cum s-a format ansamblul?

Ansamblul s-a format din dorința de a recrea un anumit tip de interpretare, deci a numai celei istoric informate. Am dorit să interpretăm cu muzicieni români, dar și cu instrumentiști străini, lucrări pe instrumente de epocă și de aici a pornit acest deziderat, în direcția căruia am țintit. Ideea ansamblului se regăsește chiar și în nume. Musica ricercata este titlul unei piese de Gyorgy Ligetti, dar în același timp înseamnă și, tradusă literal, muzică cercetată, pentru că, fiecare proiect, fiecare concert și concept de concert, implică o cercetare foarte laborioasă, desfășurată înainte, în arhive, biblioteci, manuscrise ș.a.m.d.


Având în vedere restricțiile, muzicienii au fost nevoiți să înregistreze de acasă lucrările pentru concert. Cum s-a desfășurat acest proces?

Împreună cu o echipă tehnică, extrem de eficientă și bine pusă la punct, am reușit să punem în picioare o platformă online, prin care, muzicienii au reușit să își interpreteze fiecare parte și fiecare știmă de acasă. Ulterior, aceste voci au fost editate și mixate, în așa fel, încât, a rezultat o orchestră. Am ținut foarte mult să realizăm festivalul în Sibiu, să-l păstrăm în Sibiu, unde ar fi trebuit să aibă loc, n doar în plan virtual și fiecare muzician a înregistrat cu un ecran verde, astfel încât, echipa de editare video a reușit să recreeze locurile în care ar fi trebuit să aibă loc concertele, în plan virtual. Sunt circa 20 de editori. N-aș vrea să fac o nedreptate, numindu-i doar pe câțiva. Ideea este că sunt din întreaga Europă și au participat la fel, online la acest proiect, dar bineînțeles că vor fi nominalizați la finalul fiecărui concert virtual. Ceea ce pot să spun este faptul că au existat două echipe care au funcționat în paralel: editarea video, separat de editare audio și ulterior, lucrând pe aceleași matrițe tehnice, acestea au fost puse împreună. Publicul o să vadă un concept nou. Nu or să fie acele pătrățele pe care toate orchestrele le-au realizat în această perioadă. O să fie efectiv o orchestră montată în plan virtual, împreună, în sălile de concerte în care ar fi trebuit să aibă loc aceste evenimente.


La fel de important pentru orice tip de interpretări sau înregistrări este și implicarea dirijorului. Cum se conduce o orchestră de la distanță?

Extrem de dificil. Mai mult, lucrurile au decurs din punct de vedere tehnic. Adică a fost nevoie de o comunicare extrem de intensă cu echipa tehnică, în așa fel încât să descoperim modalitatea prin care putem să recreăm măcar într-un mic procentaj, situația de pe scenă. Ideea a fost că s-au realizat anumite clip track, după cum dirijam eu pe acel ecran verde. Acelea au fost ulterior trimise într-un anumit format, muzicienilor, alături de partituri și ei vedeau întotdeauna ceea ce dirijez eu, în același timp patritura și aveau în același timp, clip track.


În programul evenimentelor sunt anunțate și două opusuri pe care le-ați descoperit în Rusia și în Italia. Care este povestea acestor lucrări?

Prima lucrare se numește Pădurea din Sibiu, de Valentino Fioravanti. Organistul Ștefan Schlandt, de la Biserica Neagră din Brașov mi-a vândut un pont acum ceva vreme, că există o operă a cărei acțiune se petrece la Sibiu. Mergând pe acest fir, am reușit să descopăr manuscrisul, l-am transcris și împreună cu colegii mei am realizat o ediție critică. Am transcris întreaga operă și urmează să interpretăm întregul opus într-un viitor cât mai apropiat, sperăm anul viitor, dacă timpul ne permite. Cealaltă lucrare este Gloria pentru pacea de la Iași, compusă de Giuseppe Sarti. Acesta a fost compozitorul Ecaterinei cea Mare. Detașat, timp de doi ani la Iași,, unde garnizoana principală a Armatei Ruse, conduse de generalul Potemkin își avea sediul. La finalul războiului ruso-turc, încheiat cu victoria imperiului țarist, Ecaterina i-a cerut lui Sarti o lucrare magistrală și maiestuoasă care să demonstreze grandoarea imperiului țarist. Și a fost această glorie pentru pacea de la Iași, pentru două orchestre, două coruri, tunuri și focuri de artificii. Această lucrare trebuia să fie interpretată de către noi la Iași vara aceasta, apoi la Cluj, Sibiu și București. Am reușit să înregistrăm un fragment din această lucrare, urmând ca ulterior să facem integral, pentru că dorim să refacem exact evenimentele care au fost atunci când a avut loc premiera și anume, focurile de artificii, tunurile ș.a.m.d.


Interviu realizat de Petre Fugaciu