În perioada 6-12 aprilie se derulează Festivalul internațional Cluj Modern. Despre ediția cu numărul XV ne oferă mai multe amănunte compozitorul Adrian Pop, organizatorul festivalului, într-un interviu oferit Ioanei Țintea.

Domnule Adrian Pop, sâmbătă, 6 aprilie, a început Cluj Modern - o ediție fără compozitorul Cornel Țăranu, cel care a fost o prezență esențială în cadrul festivalului. Cum va fi marcată memoria regretatului muzician?

Proiectul acestui festival a fost pornit cu mai bine de un an în urmă împreună cu Cornel Țăranu. Între timp, domnia sa a plecat dintre noi, și-atunci am schimbat toată direcția și îi dedicăm această ediție a festivalului, ca și cum s-ar afla printre noi. Asta înseamnă că, la nivelul programării, fiecare dintre concerte va debuta sau se va încheia, unele chiar debutează și se și încheie cu câte o lucrare de Cornel Țăranu. Deci, o retrospectivă a creației implicite în serile succesive ale festivalului.

De asemenea, i-am dedicat un simpozion care lansează linii de cercetare în ceea ce privește variatele sale activități - componistică, organizatorică, animator al Ansamblului Ars Nova, interpretativă ș.a.m.d.

Deci, îl simțim cumva între noi pentru că mereu ceva este legat de Cornel Țăranu în fiecare zi a festivalului.

Vorbiți-ne, vă rog, despre artiștii care vor evolua în cadrul festivalului!

În cadrul festivalului, spre deosebire de modul tradițional de organizare în care o seară este acoperită de un singur ansamblu, acum am făcut multe cuplaje tocmai pentru a cuprinde cât mai mulți artiști în această rememorare a figurii luminoase a mentorului nostru.

Ansamblurile clujene care moștenesc linia de activitate a Ars Novei lui Cornel Țăranu sunt Ansamblul AdHOC, pe care-l animez eu, și Ansamblul Couleurs, cu o generație mai tânără, animat de Alexandru Murariu, care au împărțit primul program, sub titlul "Remember Ars Nova".

Apoi, am proclamat un ansamblu excepțional de saxofoane, care lucrează la Cluj - Transilvanian Saxophone Quartet, și care este pentru prima dată în festival. Ansamblul de percuție al Academiei de Muzică, de asemenea, un ansamblu de tradiție, care este într-o revenire. Am invitat Ansamblul Profil, care ieri seară ne-a încântat cu adevărat cu un nivel excepțional de interpretare și de prezență. Ansamblul ATEM din Timișoara... Deci, iată că am făcut eforturi ca în timpul scurt al unui festival să avem o perspectivă rotundă asupra a ceea ce se întâmplă în România la nivelul promovării muzicii contemporane.

Și avem apoi niște idei pe care le nutream mai demult și pe care le-am materializat acum. Am programat un așa-numit careu de ași, care înseamnă compozitori și, în același timp, și interpreți de marcă. I-am invitat pe Mihai Măniceanu - binecunoscut pianist, excepțional compozitor, de mare talent, pe Nicolas Simion, care este din lumea jazz-ului - deci facem și puțin fusion, pe Aurelian Băcan - clarinetistul nostru, compozitor excepțional la rândul său, și pe Ion Bogdan Ștefănescu - de asemenea, un multitalentat și multiprezent; este și poet, și compozitor și flautistul pe care-l cunoaștem. Ei au venit la Cluj și pregătesc un program odată ce s-au întâlnit, ceea ce este o premieră. De regulă, artiștii vin cu programele pregătite, dar iată că acum ei se întâlnesc aici și pun pe picioare un program special.

Același lucru l-am făcut cu artiști din zone foarte îndepărtate. Am numit concertul "Encounter of the Third Kind" - titlu de film al lui Spielberg, Întâlnire de gradul trei. E despre extratereștri filmul, dar noi nu ne-am orientat spre extratereștri, ci spre distanțe foarte mari. Un clarinetist uruguaian, Gervasio Tarragona Valli, care a câștigat multe concursuri internaționale printre care și pe cel de la Cluj... o violonistă cinezoaică, Luosha Fang, cunoscută și la București fiindcă a fost invitată într-o ediție a Festivalului Meridian... și pianistul american Michael Djupstrom, care este și compozitor și care este un mare iubitor și cunoscător al muzicii românești. Deci, și ei se întâlnesc la Cluj pentru a face împreună un program.

Ne-am bucurat de sprijinul AFCN, fără de care n-am fi putut să facem toate aceste idei, unele destul de ambițioase, de sponsoratul Fundației "Transilvania Leaders" din Cluj și al firmei Aqua Carpatica. Avem sponsori puțini dar foarte inimoși, foarte eficace.

Bineînțeles, Filarmonica de Stat "Transilvania" este partener. Va încheia festivalul cu un concert cu lucrări de Țăranu, Aurel Stroe, Dan Dediu și o lucrare a mea la final, toate având acest caracter de rememorare și de omagiu pentru figura lui Cornel Țăranu.

Povestiți-ne și despre evenimentele colaterale concertelor propriu-zise!

Colateral, avem un simpozion care este dedicat multiplelor laturi de activitate ale lui Cornel Țăranu și care inițiază, cred eu, linii de cercetare, pentru că, sigur, comunicările dintr-un simpozion nu pot să fie exhaustive, dar pot să fie îndemnuri pentru cercetări aprofundate, îndelungate și de arhivă care, evident, se impun în fața unei personalități atât de multiplu active și valoroase precum Cornel Țăranu.

Avem masterclass-uri, ceea ce deja este aproape obișnuit, cu unii dintre invitații noștri. Ion Bogdan Ștefănescu va oferi un masterclass pentru flautiști, Gervasio Tarragona Valli - pentru clarinetiști și Nicolas Simion - un așteptat masterclass pentru studenții interesați de muzica de jazz.

Pe lângă asta, am introdus și se pare că deja are succes un generic "Meet the Musicians!", adică niște convorbiri înainte de concert. Cu o oră înainte de concert, unul-doi-trei dintre artiștii care urmează să urce pe scenă sunt disponibili pentru a avea o discuție cu moderator în fața celor interesați din public sau a colegilor. Și sunt niște discuții informale, pline de interes, de informații și chiar de antren.

Și tot colegii noștri muzicologi folosesc prilejul pentru a realiza două podcast-uri cu invitații care sunt cei de mai departe, fiindcă cu cei care sunt de-ai casei deja podcast-urile au fost făcute.

Ne acomodăm și noi la aceste trenduri moderne și care sunt foarte bune de a înteți, de a activa mult contactul direct cu publicul.

Și de a atrage și public tânăr, nu-i așa?

Sper că da! Eu când mă uit în sală văd și destui tineri și asta mă bucură.

Credeți că acest festival și-a construit de-a lungul timpului un loc privilegiat în rândul manifestărilor culturale din România?

Eu cred că da. Deja este cotat ca un festival internațional. Este singurul din Transilvania care are un asemenea obiect - muzică contemporană românească. Are o forță locală importantă și are o deschidere națională și internațională întotdeauna cultivată cu grijă, așa încât simt că este respectat și că este așteptat.