Speranța Rădulescu, una dintre cele mai proeminente figuri ale etnomuzicologiei actuale, distinsă în repetate rânduri cu Premiul Academiei Charles Cros, s-a stins din viață în dimineața acestei zile de 21 ianuarie, la vârsta de 72 de ani. Și-a desfășurat activitatea ca cercetătoare la Institutul de Etnografie și Folclor din București între 1973-1990, perioadă în care a obținut și titlul de Doctor la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, în 1984. Începând din 1990, a lucrat la Muzeul Țăranului Român și a desfășurat cercetări de teren în aproape toate regiunile României, iar din 2005 a colaborat cu Universitatea Națională de Muzică din București, ca profesor asociat și conducător de doctorate. Printre titlurile publicate de-a lungul timpului, în calitate de autoare și co-autoare, se numără „Taraful şi acompaniamentul armonic în muzica de joc” (1984), „Peisaje muzicale în România secolului XX” (2001, 2002) și „Din răsputeri. Glasuri şi cetere din Ţara Oaşului” (2006). Speranța Rădulescu a fost membră a Uniunii compozitorilor și muzicologilor din România, a Societății Franceze de Etnomuzicologie și a Consiliului Internațional al Muzicii Tradiționale și a obținut distincții dintre care amintim Premiul Academiei Române în 1984 și Premiul Coup de coeur al Academiei Charles Cros, în 2005 și 2020. Dumnezeu să o odihnească!