Domnule Răzvan Popovici, care este titlul cărții pe care ne-o veți prezenta astăzi?

Cred că voi prezenta trei cărți pentru că, dacă timpul ne permite, m-aș bucura să împărtășesc cu ascultătorii noștri câteva momente extraordinar de plăcute pe care le-am petrecut alături de trei autori.

Prima carte - pe care am terminat-o nu demult și pe care am citit-o pe parcursul mai multor luni din cauza timpului care este atât de fugitiv în ultima vreme - este o carte de corespondență între Sașa Pană și Geo Bogza (Exasperarea creatoare. Corespondență). Deci, marii prieteni, cei care au creat acea revistă extraordinară "Unu" și care au marcat atât de mult scena modernistă de la începutul secolului trecut; evident, apropiați de Brauner, de Marcel Iancu, de ceilalți dadaiști și moderniști francezi. Este o carte splendidă în care, într-un limbaj extrem de poetic, elegent, inventiv, rebel, Sașa Pană și Geo Bogza își împărtășesc ideile, textele, poeziile, fricile. Geo Bogza își exprimă în zeci și sute de pagini dragostea față de Sașa Pană și față de revistă. Dedicarea asta a lor inventivă în a schimba ceva în arta momentului m-a impresionat foarte mult și, cum reveneam în România și aveam dimineți libere, citeam câteva pagini. A fost o companie extrem de plăcută această carte! Deci, o recomand din suflet celor care sunt curioși să descopere un pic de istorie modernistă a Bucureștiului și a României.

Apoi, Prietenul armean a lui Andrei Makine. L-am descoperit acum mulți ani printr-o carte pe care am cumpărat-o întâmplător, intitulată Testamentul francez. Este una dintre cele mai frumoase cărți pe care le-am citit, pentru că el scrie cu un talent, pur și simplu, pentru frumusețe, pentru frumusețea literară a scrisului, pentru pasiunea lui pentru frumos. Am citit toate aceste cărți pe care le-a scris, una mai frumoasă ca cealaltă, iar în această carte - ultima care pe care a scos-o, Prietenul armean - povestește o istorie legată și ancorată în fostul sistem sovietic, când unii sunt în pușcărie, alții așteaptă și fie eliberați... gânduri, planuri, decepții... o carte extrem de sensibil scrisă și foarte emoționantă.

Iar, pe de altă parte, ultima carte... este vorba despre Eliberare a lui Sandor Marai. Îl consider unul dintre cei mai buni romancieri și scriitori ai secolului trecut. Sandor Marai a fost o persoană extrem de importantă în viața culturală a Budapestei până când a emigrat. Scrie cu o forță și o vitalitate și o rapiditate a descrierilor sentimentelor și emoțiilor personajelor principale care te cutremură. Și este vorba despre zilele acelea când Budapesta urma să fie eliberată de naziști de armata rusă și armata rusă se afla la două-trei străzi de locul faptei unde mai mulți locatari ai Budapestei se ascundeau în subsolul unei clădiri; sunt și persoane de origine evreiască care, cumva, scăpau de nemții care erau la doi pași de ei și tot intrau acolo să-i caute și nu-i găseau... sunt localnici, sunt copii de dizidenți... în orice caz, un mare maestru al psihicului uman.

În recomand pe amândoi - atât pe Marai, cât și pe Makine - ascultătorilor noștri, pentru că forța cu care ei scriu se regăsește foarte rar în literatura ultimilor ani.

De trebuie să citim și cu ce ne ajută pe noi lectura?

Pe noi, ca muzicieni, ne ajută extrem de mult, pentru că ne stimulează fantezia. Și un muzician fără fantezie nu are cum să fie un muzician bun, pentru că... ce facem noi? Traducem niște partituri. Sunt sentimente, emoții, povești, trăiri ale acestor compozitori, mari sau mici, pe care noi încercăm să le aducem publicului sub formă de muzică, de sunete.

Da, zic eu! Un muzician care nu citește are cumva o mică problemă pentru că... ce facem noi prin citit?... ne imaginăm lucruri și putem recrea în capul nostru și în inima noastră lumi întregi. Iar noi, prin muzică, deschidem întotdeauna lumi și universuri publicului. Și dacă universul nostru este bogat și plin de fantezie, de inventivitate, culoare, de sentimente, de emoții, evident că și publicul poate profita foarte mult de lumile astea pe care noi le-avem și pe care le dăm mai departe cât de generos se poate.