Obiectiv-emotiv cu Alexandru Tomescu și Cristina Comandașu Înapoi la: Emisiuni
Obiectiv-emotiv cu Alexandru Tomescu și Cristina Comandașu
Mai avem în față doar o săptămână și va veni Crăciunul, așa că este inevitabil să vorbim despre Crăciun într-o familie a unui muzician născut într-o familie de muzicieni. Alexandru Tomescu și Crăciunul! Îmi spuneai că, de fapt, nu prea te omori după muzica de Crăciun!
Ei, asta în particular... orice lucru când este prea mult, chiar dacă am o mulțime de cântece, de melodii preferate, dar în clipa în care este repetat zi de zi, oră de oră, ceas de ceas, minut de minut... poate să dea anumite reacții alergice. De aceea, cred eu că ar fi poate interesant pentru cei care fac programările muzicale de Crăciun, pe lângă acele cântece clasice pe care le fredonăm cu toții... doamne ferește, nu să dispară, dar poate să alterneze și cu alte cântece, alte melodii, alte piese la fel de interesante. Spre exemplu, din muzica clasică, primele care-mi vin în minte sunt cantatele, oratoriile de Crăciun ale lui Johann Sebastian Bach, numeroase alte lucrări din acestea care înbinau, cred eu, la modul cel mai fericit laicul cu religiosul... ar putea fi un Crăciun mai altfel.
Ei, și cum de fapt arată Crăciunul tău altfel?
Niciodată nu știu exact cum îmi voi petrece Crăciunul pentru că un muzician, într-un fel, are o viață asemănătoare cu a unui medic... întotdeauna trebuie să stai cu telefonul pregătit în caz că cineva are nevoie urgentă de ajutor muzical și, de multe ori, multe Crăciunuri le-am petrecut pe scenele de concert sau călătorind pentru diverse concerte. Este un lucru normal, un lucru firesc. Există și Crăciunul chelnerilor... al artiștilor... care fac concertele de anul nou. Mă gândesc când ascult pe 1 ianuarie celebrul concert de la Viena, mă gândesc oare cum le-o tihni revelionul muzicienilor de-acolo, pentru că am cântat și eu de mai multe ori în concerte de anul nou și nu mai există an nou, este sacrificat.
Crăciunul acesta, al anului 2019, are și o altă semnificație. Sunt 30 de ani de la Revoluția din 1989. Noi era abia la debutul unei adolescențe atunci - eu nici nu eram în București când s-a întâmplat revoluția. Ce s-a întâmplat pentru tine atunci și cum privești lucrurile de astăzi către atunci?