Vom avea posibilitatea să urmărim sonorităţi din spaţiul cultural românesc, bulgăresc şi sârbesc, multe dintre ele înrudite prin elemente comune, melodice şi ritmice, dar şi prin tehnici vocale sau instrumente caracteristice. Vom asculta eşantioane sonore ale unor muzici de joc din Izverna, Mehedinţi, alături de piese care provin de la românii din Serbia răsăriteană. Vom constata certe asemănări care demonstrează continuitatea şi unitatea elementelor de stil muzical, bine individualizate, atât pentru românii din nordul cât şi pentru cei din sudul Dunării, exprimând varietatea şi complexitatea expresiilor sonore vocal-instrumentale lirice şi epice, precum şi din muzica instrumentală de joc.

Vom face apoi cunoştinţă cu muzica tradiţională bulgărească, dominată de intonaţii şi ritmuri complexe, recunoscută pentru genurile diverse şi pentru stilurile vocale şi instrumentale care constituie o puternică marcă identitară proprie acestei culturi balcanice. Continuitatea şi punctele comune ale folclorului românesc, de pe ambele maluri ale Dunării, se disting şi în unele piese bulgăreşti, cum ar fi "Hora".

Ultima parte a ediţiei este rezervată pentru muzica aromânilor. Repertoriul instrumental, interpretat la cimpoi şi fluier, relevă caracterele distincte ale spaţiului cultural tradiţional, de tip pastoral, carpatic şi balcanic. În acelaşi context, cântecele vocale fac dovada unui stil aparte, polifonic, prin care particularităţile stilistice şi tehnicile interpretative se diferenţiază în funcţie de tipurile repertoriale şi de ocaziile în care aceste piese sunt puse în valoare.

Vă invit, aşadar, marţi 29 martie 2016, la o ediţie dedicată interferenţelor culturale balcanice, să urmărim câteva dintre elementele comune ale folclorului românesc de pe ambele maluri ale Dunării (Mehedinţi şi Serbia de răsărit), ale celui bulgăresc şi aromân.