Vom avea posibilitatea să ascultăm "muzici de sărbătoare" ale evreilor din ţinutul Botoşani, care atestă centrarea în special pe melodiile ritualului nupţial, cu elemente stilistice muzicale central-europene dar şi "orientale", toate "topite" într-un stil personalizat, specific, după care evreii dansau cu plăcere nu doar la nunţi, dar şi cu oricare alt prilej festiv. Vor urma cântece şi jocuri de nuntă (precum "cântec de masă", "Huţulca" şi "Învârtita ucraineană") ale ucrainenilor din Maramureş, piese care au constituit tot atâtea legături multiculturale şi multietnice solide între locuitorii acestui ţinut. Vom poposi şi în Transilvania centrală, de unde provin câteva muzici de joc româneşti, ungureşti şi rrome, toate definite printr-un stil complex, cu particularităţi specifice pentru acest areal: formulări melodice improvizatorice şi bogat ornamentate, armonizări dense şi diverse, ritmuri inegale şi o paletă foarte bogată a tempo-urilor. Din această perspectivă remarcăm că, dincolo de trăsăturile definitorii, care conferă identitate fiecărui grup etnic în parte, stilul interpretativ al pieselor se încadrează, unitar, în structura instrumentală a trio-ului transilvănean: vioară, violă şi contrabas.

Vă invit aşadar, să urmărim împreună câteva sonorităţi ale unui repertoriu care demonstrează influenţele reciproce şi caracterele integratoare ale folclorului muzical din câteva regiuni ale spaţiului românesc: nordul Moldovei, Maramureş şi Transilvania centrală.