Am selectat nu mai puţin de 17 cărţi poştale cu vechea Grădină Cişmigiu pentru a vă arată nu doar sonor, ci şi vizual ambientul în care îşi desfăşurau bucureştenii, de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului trecut, ceasurile de pauză, de vacanţă, de relaxare în această grădină botanică (după cum a numit-o un călător străin).

În partea dreaptă aveţi câteva versuri dedicate acestui parc de un anume Jorjŭ Delamizilŭ - un material decupat din ziarul Furnica de joi 17 martie 1911.

Cum arăta Grădina Cişmigiu la inaugurarea oficială, în anul 1854, aflăm de la Lelia Zamani - muzeograf. Iată un scurt fragment extras din emisiune...

"Lacul, pajiştile şi straturile de flori, copacii şi tufişurile, colinele şi câmpiile, grotele şi aleile Cişmigiului îmbiau cu graţia lor desăvârşită, efortul făcut fiind răsplătit din belşug de bucuria celor ce umpleau grădina din zori de zi, până noaptea târziu. Şi nelipsite erau acordurile muzicilor militare şi tarafurilor lăutăreşti".

"În partea dinspre strada Schitu Măgureanu a fost amenajată, într-un loc plin de verdeaţă, o rotondă ce poate fi admirată şi astăzi: Rondul Român. Inaugurat în 1943, rondul adăposteşte busturile cioplite în piatră pe socluri înalte, reprezentând chipurile marilor noştri oameni de cultură: Mihail Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Şt. O. Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri."

Ceea ce mi s-a părut foarte interesant este faptul că această oază de verdeaţă din centrul Bucureştiului s-a dorit a fi, încă de la început, un "parc-şcoală al cetăţenilor capitalei spre multe din înclinările frumoase şi utile ale unui trai public. În acest parc, în mijlocul unei vegetaţii naturale din cele mai frumoase, bucureştenii şi-au petrecut timpul liber admirând grija pomilor şi a florilor şi învăţând să le iubească, ascultând muzică bună şi începând să o înţeleagă, dând copiilor lor loc de joacă sănătoasă şi aleasă, iar adulţilor prilej de exerciţii fizice de vâslire şi patinaj şi obişnuind familiile cu petrecerile câmpeneşti" (George Costescu). Şi tot Cişmigiul este cel care a găzduit prima Expoziţie a capitalei - care a avut loc în vara anului 1886, perioadă în care pavilionul dedicat muzicii a fost reconstruit din fier, iniţial fiind realizat din lemn.