În Colecţia estivală de compact-discuri în primă-audiţie a acestei veri, integrala operei “Imelda di Lambertazzi” întruneşte toate condiţiile unei opera rara: foarte rar cântată – doar cu 4, 5 reluări chiar în perioada imediat următoare premierei ei, foarte dificilă din punct de vedere vocal – şi acesta ar putea deveni un etern motiv pentru rămânerea ei în obscuritate, cu un subiect în esenţă asemănător cu cel al celebrei poveşti “Romeo şi Julieta” - pentru care au fost, sunt şi vor fi mereu preferate în lumea operei “I Capuletti e i Montecchi” (compusă doar cu câteva luni mai devreme de Bellini!) sau “Romeo şi Julieta” (compusă de Gounod în 1867 ).

Şi totuşi: merita această operă donizettiană o mai multă atenţie din partea tuturor?

Răspunsul meu este afirmativ şi tocmai de aceea vă propun audiţia ei.

Compusă în cursul unui an de căutări pentru Gaetano Donizetti, 1830, “Imelda di Lambertazzi” probează câteva lucruri neobişnuite pentru belcantoul italian: începând cu faptul că eroina - soprană iubeşte un bariton – în loc de tenor şi terminând cu inovaţiile în orchestraţie; este de o minunată inspiraţie melodică; are puternice efuziuni sentimentale şi chiar dacă a rămas în cele din urmă divizată între progres şi conservatorism a găsit tonul ideal pentru a relua în operă, o poveste mai veche... De altfel, atunci când s-a reprezentat la Veneţia în 1831, opera a fost considerată “Romeo e Giulietta dei poveri” (Romeo şi Julieta săracilor ). De ce? Ascultaţi Seara de operă din această sâmbătă, de la ora 19.00.