Ascultăm un disc cu totul special, ieşit din tiparele muzicii clasice pe care o ascultăm de obicei în această emisiune. L-am inclus în seria noutăţilor discografice pe care apare un nume românesc. Discul pe care vi-l propun astăzi, lansat în 27 octombrie 2009, a fost înregistrat de celebra formaţie Hesperion XXI, condusă de Jordi Savall. Iar ceea ce veţi asculta este un anumit tip de muzică clasică.

Dintr-un puzzle de asemenea informaţii – care este legătura dintre muzică clasică, Savall şi un nume românesc? Răspunsul este: Dimitrie Cantemir, autorul, printre altele, al unei culegeri de muzică clasică turcă – Cartea Ştiinţei Muzicii, înregistrată de Jordi Savall şi formaţia sa, alături de invitaţii lor, muzicieni la instrumente tradiţionale provenind din Turcia, Armenia, Israel, Maroc şi Grecia.

Cred că toţi români ştiu de la şcoală că Dimitrie Cantemir a fost unul dintre domnitorii Moldovei. A trăit între 1673 şi 1723 şi a condus Moldova pentru scurte perioade, în două rânduri. Şi-a petrecut 17 ani din viaţă la Istanbul, de când avea 15 ani, ca zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă. Însă ca domn al Moldovei, a orientat politica ţării împotriva Imperiului otoman, ca aliat al Rusiei, ţara unde de altfel s-a şi stins din viaţă, în exil.

Adevărat spirit enciclopedic, Dimitrie Cantemir este unul dintre primii mari cărturari români, studiile sale extrem de pertinente fiind realizate în zona filosofiei, literaturii, istoriei şi, paradoxal, poate muzicii.

„Cartea Ştiinţei Muzicii”, scrisă de Dimitrie Cantemir în perioada când a locuit la Istanbul, este de fapt unul dintre primele, dacă nu chiar primul document muzicologic original important din istoria muzicii.

Conţine 355 de compoziţii, dintre care 9 îi aparţin chiar lui Cantemir, într-o notaţie inventată chiar de cărturarul român şi este o oglindă fidelă a stilului muzicii otomane din secolul al XVII-lea surprins în toată bogăţia şi rafinamentul său. Aşa realizăm că de fapt Istanbulul secolului al XVII-lea era un creuzet în care se amestecau felurite expresii muzicale, musulmane sau creştine, pentru a realiza un stil unic. De fapt, Istanbulul secolului al XVII-lea rămâne o continuare ideatică a spiritului Bizanţului, pe care otomanii îl cuceriseră în 1453. Şi nu trebuie să uităm că după cucerirea Bizanţului, Mahomed al II-lea a invitat vechile familii greceşti să revină în oraş, ceea ce s-a şi întâmplat, cartierul Fanar fiind un nucleu al creştinismului în cosmopolitul Istanbul.

Scriu aceste poveşti, pentru că în muzica pe care o veţi asculta, ele transpar din sonorităţile muzicilor culese sau, unele chiar compuse de Dimitrie Cantemir. Pentru că în alt fel decât cultura occidentală şi muzica cântată la Istanbul are un rafinament la care noi românii cred că putem vibra în mod special, aşa cum a făcut-o şi Dimitrie Cantemir, care de altfel politic, a avut o cu totul altă orientare decât spre Poarta Otomană. Iar formaţia Hesperion XXI, condusă de Jordi Savall reuşeşte să surprindă în tuşe foarte vii specificul acestei muzici, restituindu-ne un original autentic, nu o reinterpretare în spirit occidental, şi în acelaşi timp foarte departe de reinterpretările autohtone ale muzicii orientale pe care încă le mai auzim la colţ de stradă şi ne poluează fonic existenţa.

Trebuie menţionat că un rol important în munca de documentară ce a condus la realizarea acestui CD a avut şi românul Stefan Lemny, autor al unui tratat despre familia Cantemir, în prezent bibliotecar la Biblioteca Naţională a Franţei, autor şi al bookletului CD-ului.

Însă mai multe despre această colaborare, veţi afla de la Jordi Savall însuşi. La Radio România Muzical, în 2 şi 9 mai, invitatul Monicăi Isăcescu pentru emisiunea Poveşti de succes ale muzicii va fi însuşi Jordi Savall, aşa că sper să nu rataţi aceste întâlniri.